Sie sind auf Seite 1von 160
(MINISTERUL EDUCATIE! $1 INVATAMINTULUT Prof. dr. A. RUSU Cont. de. N. BOS Sef lucr. dr. A. KISS __-__ TOPOGRAFIE- GEODEZIE SS EDTURA DIDACTICA $1 PEDAGOGICA ‘ieee PRERFATA Goopoddriren rofionalt « fondulut fancier, deci incusie pi calui foresion, presupune cunoosterea lui oft mai po deplin xi oft mai ooret tm fapresia lui geografin, cu toate doirile. Pentru aceasta sint necsare pla- ‘nuri gi harfi care serveso attt la evidenja Iwordrilor oft mat ales la studiul, Droiettarca qi aplicarea respects trasarea luordrilor de exeowat Cureul de topografie-geodecie ce ve pred studenflor dela Faoutates de sileioulturd gi euploaur foretiere, cuprinde cunastinjle de baxd ale ridi- aril tn plan tm general, pe euprafefe mari, precum si cunoptinjclo noseare ‘ailistrt planurilr pi hirjlor, De atemenea trateaxt 9% eperifioul ridicd- Islor din toctoral foreaer, prin cele mai acreditate metodsinalusio specif ‘au tuerivlor de trasare. Pentru aceasta stnt prezentate: CMounogtinjle de baod ale ealoulului erorlor inclusio prin metode iguroase gi evaluarea preciso; Moperetura topografick cea mai representation din dotafia inaitw- itlor de la nok precum $i nowtijile pe plan mondials — sistemul cartografic wtilizat gi legat de et transcaloularile geodesioe # topograficns erretuceea Ya eipacid fi 4m plan a marimilor mlsurate pe euprafata ficiod @. Pamtndulus = endesron. respetio reolicarea rllor de aprijin planimetrice 4 aimetrice; eM notodele curene de ridioare incluso compensirile riguroase plan metre fi. cltimatrice; Fidicdrile tahimetrice yi dusclare Tin loo eoespunsitor coup’ gi ridiirile moderne ftogrommetrie, cart reprecintd ¢ mulié orome metoda curenté de ridioare tm plan a piwilor. “Tuorarea aro un pregnant earacter didactic, ee adrevoavd cu prendere studenjilor silvioultor’, dar tm acelagi timp tuturor studensilor oare au oa obiect de studiu topografia, geoderia, fotogrametria. Tucraren este wild deeperiod tuturor inginerilor pt tehnicienilor care cticeaad tm ofmpul mivurtiorilr terete sau a de rexleat prodiems de ra avronit 3 CUPRINS Pri eee cece Capital 4, CUNOSTINTE DE'BAZA 1.0 he 03 ‘Notun generale Oblectal portant poate, Dente terres = = Contintst Dati ‘Nojon topoeratice de bast Prnepil le tepogeafet generale Plana gt Bie aio sant sie us 130 130 a0 sao aa 190 1.300 901 nam as sto as aaa ao Sart galior Timportante soit plana : Clutareerepreetiier topoeralice © ‘Continetal pinarnr 9 rir - ‘Uitndicurent le panerar ghee Tabet de Yo! naturale “abel de nardonate Cadenlatoare deeteoice. Nomeprame - Minartet rect, ndrete condlioste «= = Eee tins i ber ee et roti aparente = ; ‘Eroaee medie pnd eum initia 0 occa eee Probabiltate. Prevent BRS eeaeetee SHENAE TESENSEBYE ‘s19 came rt or L816 Brat probable. rota | DET LAde E317 Presatares serattual msurtaror © DEEEII™ ist Eroneotiilare i maser eects de pease ditette |<... 50 1320 Media armel pondeatl se ss 5 oar’) 15m Retoere ertior ponderste bs oil de aaa ponders = s 4209 Err mei ponderate PeeEeee log 4324 Principio etode chet mal wi pate n.can.p) » : Doss “LSb rue itimpMtnare in mbsrdtorle indrcte 7 se 11390 Propeguea vor ta mnunteste inet lllose BSL Compornea eer ecinatle ttematce 86 24 Tolmate ess se = eee 486 Gone | DLT st Capita 2. MASURAREA UNGHIURILOR SU DISTANFELOR 20 aa 20 2a aio Batt Comarca totale? organs, Regt 2 22D 2ita Sutone optoe de ibe ess eee oes L Bina Tipu ce tedalteoptoe | LIL fi Did Teotlte Gasoe ses sve : Bais Aprarea tedottaiat mage LITT ‘ Zine Vetere srettinrea sitar |= ITE fi 232 Hokee sve PeEeeeee eet 5 ia) Preckin centiil atresia | > 2iat manures unghiortor omamiale =o ses loseeee 5 Bai Gamera never dander 22D ii es 2.3 Miearaes dees yo cle rch = 5 + = eee 255 Tommi pnt ie tats pe me Hk BS inlomrea tiniawestdbts = seve e sees sere eet 2a aiscrace ditanfelor cu pengice @eabll LLL L Leese eee 28s Garedite coor ntoe nberitortarcu peng = 21 Ls evs e eee 2k Secoceeadtnfelar Iason 25 Prodea manaarl iter pele ects 222.222 cee 24 surreal dntenuoe pecan oped ee 26 Tanner ‘2400 Manuraren Aistanjelot ox tahimetre |< 2222s eee eee Hot Reduces Stanton BeEREeereehr ‘on Procze mst eateneir po cle indies ca tabmste of tet verte ‘25 Mareen tailor ex atoral water... Ccopite) @ RIDIGART PLANDEETRICE 5 Goomentagh nicest planter atirasen Toei: Primal 212 ndecen rj geotnte pet interef ‘Proieatee eirbor. Prittpl sess ss Datinivaree poet) es sv se Tewttcarea puncte veh 2 LIT Auplasern defi a pone ot. 202 mews ptr Deveienea tepogratick a pnctilor | + SS > aisarea enghuroe = Tatoenitea pana de adserahit | 2 12S Sess de Geert = Ss Ttwarfa enters soo ee eestor coe eee PERE EEE ECE ES Apet punfia |o vss see e eee Onentaree tomath a veer 200222 (ala itescteIelate «= = eee Soom tupl ses svsrecececces Gmeatyen ors ees Lh Podeel Deuce scot ei iiiiee Procedesl Calis re : Dispettvel Martian | => 2 SL Lt : terse combicatt « ° tere een free gla Ha 2S > Theme ty terematiforetiere = es so InterettteIiith Probleme Saree «SSL ‘Prcia aterecitor | = (onconts Retomenais > Andee ree oan ox eo Sactronptice =. Generate Mods) de Bera > 12 8 6 3 30 1 6 '3.970 Drnast fk vite de orentare (tans sata ambele puncte de prin) = =. 156 Gon Drom @oprckit sss asesrectre cess Lion 572 Dremu eu puncte noe |< 2 oar) 3973 Drum polgonomr 8 pacts | a0 2A miler dt eee ees 182 340 Geen er See eee eee er mse ‘242 Drommie eombinats ca raid <2 SS aor eenener $343 eloge Qacabor Worden |S ; ie 244 idan dealer pr reckd 2D LI EL i 235 fle atin peace peso Sills ea us 1” 8 ws a m Oo S57 Rio spate fowte mist = ve = lam Capital 4, RUDICARE ALTIMETRIGE 6s oe oe oe eee a Ag Cmnoyiogs ened eee om 4.00 biel amet (teint) een £01 Sepik deal sev = eee ees Ma Oe cree lcccrclsiecsererereroreccns it 08 Diente env «2 Peer Fe ‘ot Gatwotnncen ete ironagtstedoamie 222 LLL a ‘tos Bieta cabart Panam qua ing atmesice |< ae ‘tb6 Moana! de Oeteminase werner Gene =~ ce 407 Rejem ee xvemest Seer ee eee eee ia ‘ton Mareen pooner de veimint =2ITTITIIELTIDLam 1 tera gems eee occ e eee eec sere eee rss i 40 Goneaitat. "Prmepihs LS ee x it Gasoumente aiement gone LLL Leite ae 40 Niveimeye st nh ss ses ees eee ett i hts Niveimetre eu Teme paeeR eee ‘ite Veroare eters nieimeider Mae TE 42 aire eee CES aets de atv oma TTI et me ais Gmmuns n eres ccoccceeeeececliiiiiy am iat Matte drm LTT Beegoppod i) Qe Mais mee TIDES ieee ge ‘SiS Meee prmee 102 DIIDIIIIIIIIE ites me EN Neto drm oan ine Probewe de alviimest gromaie | 1 osc c cones testis me Ato Niveimestal marie earteae | L ST 20 GEG Rivemete comprise eee c eels cee eec sete am 4.149 Noeiment gonntre oa pete Sntemedione os. Si8 Nhuimenta plo “135 Procnlasiveimentat geometric 430 Notiaat de best. ae 4421 Instrumente de nveneat igonometse $22 Matode de sivcmeat tlgmemetic 44230. Dromirn de nveiment wigovoretcc fa astinfe miel {Laz Reclet ae srmet tkgonemetre Ie astanje mil. 4222 Drama ¢eniveiment Viganomeste distant am Rothe de nvenest uigonmetrre la astanye mash {L28 Prectslaniveentut taenometie 424 ote mei ponderate. «= 463: Nielment en stint tbtete Cepia §, RIDICAIRE TARINETRIGE 50 Genera, Peeeeents oer) SA. Rilee able popes = =. 510 instrament =e es {5300 Teaimetresutoreductare 302 Pree nami ditanjeor em cteaetcduteaze oosnd dl eine $108 Dice ebimetie sare ‘SEL Metoge de rlleare- er ‘810 Drama ee ragen 5 5.111 Drama talmetrc de reise 412 Riots talmetsot « polelct 52 idee ox bas opoallek «= ‘20 Elemente de magn terest | | Sai Duals upopali - aa Werlonengtectiente Dakar tpogratice «| 2. 528 Deciaren Baste 1326 Mate desldome ex Busia > 2210 Meta drum = ore 2961 Metode rade SS 5262 Metoda tees = =. ‘325 Repetaea rider ou Dusola . . _ 1326 Praia ldoelnr ex tala topos 827 Compararen preci siicrlor en soa eo preii Hitor tmetie ‘28 Conca prvi Maite cu sel apogateh 5.3 led exettve S30 Instrumente Perens oor S31 Eveluresdstantlr, panto aftretelor de nivel 5300 RisleenespedRiekdinvedee = LL. Ls se ‘S21. Ritiarea expeattvdsealastrumentad a 2s ‘Ceplttal 6. PLANURI. SUPRAFETE. PARCELART . 60 Generates - ceeeeee 1, ohne rote aie ae se, ‘610 Reeecaren planar» « (6400 iosoumentepestmednctare | LS (6301 edaetaren planner == : 6202 Represntanee rele 309 rec ne te tpt et 612 Relactaren protelr ; : ‘612 Ture tym lave pf | 22 Oban pot grate x autora salar antomate 69 Vertemree gt recep anh cer opopain oe az ese 8 tpn ster (astra) « a0 Geeranat (6.1 Detapen prin pane oat ‘882 Detar peel ‘copteal 7. NOTTUNT DE TOPOGRAFIE, INGINEREASCK “10 Noplanttntodeetee 24 Tr ce nent tran 70 Gener = “13h Temaren puncte ilar pia 21230 Seman Geter fngperreteonte) 711 Tear ng ‘742 Temes poets ino aie + 1 Tirso pote cot a ne ae 7321 Trtaen el Ua de panth dat 12 nena sono ce litera 120 Tease ta plan» «= 5 ‘Fan vstod"Sooostane Toker 7 a0 Pretnin dete oe eer ah Trsaea So take {aN0 Traaen ent n puncte et ‘7AM Vuerea pe vie. 22. Traut exeatia ler "23 Teeaten uae de oainare Seth nt po Traseee ene atoms oramale = ss ss 0 3 Besse F Bee RPRRRRRSS ‘1a91 ‘Traares woe pltfome de pant atk. 5 =. ‘asa Galle trmameateler es es es > ee 730 Generalitat PeEereeeeeee 731 Ge grea PeReeE ere 710 Traxarauneltabine S222 2D TI LT 7 Canantpartieuate : 17900 Prowngies wot alinimest tL eee ‘7301 plenetaren wo alinimeat cn etre pune Ge capt exist vitae | | ‘fa2a Tosaren ae! al ote pence ed vise deren w= ess 174 “rasan dear aaeniner foretine se se G40 Geena wee ets t veer ccsecereee 17430 Aplicaren pe tern a trons provizs i iar tpn ene deta ‘7.412 ‘Trasaea punctlo pinepale le curbeloc Qe recordar tare de ce cad whl Y= ste son EPeeeEPeneeEeereen 7415 Trasrenpnctlor principle a racers fo or de cre tn ‘vil ets nae ‘TAN Trasatoa fu dalle Catbelot de racordareclcuare fi traazen curbelo de tram EDeppseeccous “1435 Trataenproltatining gi paieer tency tp = ss "742 Trasrea deta drumaior forstiere «= = 743 Trntren ner dears ese 15 230 “15a Undrrea comporthit tector do ari stcabamentelat |... SS 2.500 Urmisrencomporte pode, baraele auras de Sprit - > 282 Unnletea comparint temsamentat =. wee ss ess 758 Metoda totogammetsch ss vv vs ss oss ssl rss ELBMENTEDE GEODEZIE |... eee eee 80 Conon generals... ReEeeeer Eee eee {800 Oniecal greaeaet 2. LL one ‘SOL Suprtofe deren Sime de courdonate v2 IIIS BOI Geld Bieta eect getters eeee ells eee 802 Redoewr, Aprons ieee le 8000 Geen eee rrr ‘Sea Redncern i Spina a mdse mbrrate pe apratta fk Pista» > ern Reduoern diner dep elpeld th planal eprotete ss ns ems Converge maidindst vee ee ee eee eevee eves le Seeesguysy 28 eg38 ans! 30 az sa aia ou 16 Pr 7 a9 n oO Oo ‘Biante de ertogelle ‘Obiectel extopatier- Protest : Ponet. Gastert Proicilearimatate perspective Alogree uu sist deplete. Protea Gauss Kroger PEeeE EEE SEE eee eee Caractere, sisteme de axe - Pe eEeeEeet eee ereet Detommate aitanfelar = Retacees a ert - Impartien ta fot = « (alent eljartr e apex» Procia sureopatich «= aracteratcl.Seteme de axe cee eeeere n Deformaile dhtanter = = SSS Ss een Iimpirres atak ‘lela coutdonutlet eajuor de wapee ta Streograic 1970, 8212 Pripopial compensttl ‘2 Gai ree de or 11 V pind cir te tte oordoeetiln) GMP ovens esees . 8220 Elemente stoductie ‘2201 Galeule presable = << - ‘8.228 Caleta earecior ‘8289 Contd , ‘820 vata preci, {3:25 (atefal aut grup de dud pancts pri MLCALP-varlaiaceotdonatcor - 225 Compote jt Gesteneat geomet a melee =< 2290 Eleente introduce.» “E281 Compemarenuvel refs de nvciment geomet pte pts mendeobertior snarete aga Couperin arin ements le cmadtinate «= «23 Caen ile desivtat omer fgets n ‘etd cher ‘alll eendifonste sees es seeeeuveunns 8 bes 8 2 [SIL Coteute topotaice pra Wana ‘830 ‘Trnsealmtt eodedin ev ses vss 8.00 ‘Tranwclelist dint sez de pees at ‘855 Transcalelarea, reel gudeaice a plan Ica Copiteal 8. RIDICARE FOTOGRAMMETRICE . . off meine ene = ‘901 adsorp neprnettl dap otra - ‘2010 Canoytnts de beak = = 2.02 agine pls nope m0 Vetere one gt biocsarh | ¢ Gt Moca em et ‘tz Reportal bese = - 2025 Erataares indian: > > ‘Raa tse codons Petoora tant. es , eet enn oe. Oviective stan [ Metrtaten maga! ‘atta a ma (ect fotogeemetn = ‘Elemente de seatomaette flop aan ina a (carta de meagre Sect str ce» ‘am00 Thimpaea pl” SShasQseesegegeey g sseeeeeeee B Bees Foogremmnein penlpamea = TT ar Genta eee Sree een me sa ‘Redvers eptce Glick ce afitoateamersicare 2222222222222 Fotoredretens cones ss eee Pret apo : DIDDD as Baste opticorecanice ae totnearesing 22222 T TD ae Fotoredresatare ce ecole modest - a Folretare ssn ees or Drea fetnedntati | > a Fotplanl . . - ore 40 Intecrire ftoplanale ee ord 84 Prevsa planar fotopatice |. 2) LL “0 B46 Redroeren ditreatatd. Ortofoogtanal - 1 95 Stefania ee an an eo cmnmarenes 02220222 35rd 22! stir momar 0220021 St2 Se trap 2222 $52 onmtmen apm 22 Sine Ooetrrantnent 22 Sat onmares ruts 222 o act suerte 2 Set storonetmae 22 22 IT S96 Fottnterpretare. Tledetecle Binegntie ee ee ry 1. CUNO; DE BAZA 1.0. NOPIUNT GENERALE 1.00, OBIECTUL §{ IMPORTANTA TOPOGRATTE ‘eritorillor os potifie, mixime, forms si confinut a consti- omega coarse ce ast eb ea a peat giana wee ‘Yall lor, deapotrivs exprestve dar gi precise in raport ou nevoile praoticii, reer ge a eabire eeterlor ef Svancole ar ‘gi érfi, ofer’ att. ims de “@ teritoriilor cit Jor a ae eens ce tats st dal seep pot Hnatarale (ape, dealuri, péduri) sau_attificialo & Tin, tanale) sen artificial ‘nioemjrea Tumuli Plan presupune un ansamblu. de lnorisi denunite, m ike ridichr $n plan care implicg atit-misu- itor ile siraportani). Efi mith qi operafe Topografics. direst ol Hi trasarea, TexpoctiY operafis topogratick, invers. aie ct ie operat geasral, Obgcctam trtedail eit ihcipie f° imetbdele topogratet generale Sedat Faport ou aplicafie, care ean, diversficat 9 adnott, saa dexvoltat 4 ‘iferanfat Tamnri aie topogratel ca topozratia. miniera, a consis, conga, 9 iunsiide enaeeey qa feunirea de topografilfaginrest respect apo 0 Imporantk « ecestor iopograll o conmiinie parttpares topsratio® te yeallavea lusrtilor a constracsdor gi urmisies stabs or. Totodats a individualizat gi topogratia fore In coonomia torestiord ridiole #1 tile eint implieate dieot tn activiijile eoonomiee, administrative gl jooiice aigusnd evidenja fon ‘lulu forecir im alba geografc gt basa cartografioh noooaIntoomirt monajamentelor, a uotisior do smoliorafil preoum qi x proieotir tra- Sinil 9) urmisiet comportamontulal Inerarlor de corectare:» torenilon, 2 instalafilor do transport, a construailor din seotor eto. 1B {Lou MASURATORK TEMESTRE Ropresentares plans a terenulni cu o preciie corespunriioare este 0 problemt complexi In spesial in cama teitoriior intinse, de marines ZGnor provincl, ri san continent, in avemence etuafi se iapune cons eres forme! 9f dimensiuailor Pimiatulul, © ifluen(st acestore asupre lor gia logon represents plano deuprafojelor carbo. Ansamblal {eestor probleme constitule oblootul miourBlarlor terestre, ana dintre cele tn rehi inga etngl nono erste art dere Mins eghark et, nliitaten economies polio {nintaroondipionare ou dezvoltare siinfelgtelmieli in pr prezent fea cuprinde mai multe diselpline oe diferenfaal inte elo fie prin funolia ee p indeplinete fe prin motodelo foloste. Cole mai importante sint + { sfudiask modal de reprezenta in plan seuprafsfel generale a3 fi saa unel por{iuni dim soeasts suprafafa in seopal objinert sists octyl ox determina rma x dmapstmor Pia an atten sau pe porjiuni. De geodeaio spar Iucrirle co se efecthess3 ‘pe suptafefe mary, lori co jan bn considerare cufiure PAmintulni. Yeo | Gir, seastea urmtreso. determinarea rigurosts a } constitu rojesua de sprijin pentru ridicdrie de. detain, Shitates ion rata rit sin tai iehitve de oare a tx ori PRES" fopserpe puncte reel grodesoe. Oteesval fina, sik vreme intent, cu aparatts ape. | Sanaa otogates «frontal, tvegstattm nun Po ert oinies relntiy nowk, ou tnele prooese au : | Gounlgard Holotfo, um anomis epeite prooum gah randament superior, sigur’ {| in Special pe euprafote mar. 1.02 cONTINOTUL LOCRARIE bjetatpnepa ler onsite deri tperaie especie Sen eee seaereaT i geneal cal ale epelte terean Flor foreslere, aoeste rdiohr pot aves obletive. difris constitaind eee ae ee azate cuprates, Atal, lnite 9 determina aye ete Br aa’ tout » eaigh Rips cies ‘le purctolor ta spafiy im nines Se rts Panetoor is metas hfe ‘In cadrul ounogtinfelor de topografie sint prezentate gi principalele arene crf a boas GR Stara trate ners doaren In plan fondant forse 9 otinde pe 5 suas lg arenapile toniaton ur probleme ce det Gb tale Tae de are Fabre ndaoeen or Rt rota ale aft eae aaa acts pane tases on bre cee copra eos tthe to plo wets lo Tot 16 olerduts, amseleui ee, nn ” Tuctenninares ate on ihe oan a ‘ede fetgrammetrce ow precer cele serofstogrametien, care Hb anredtato ft flotte in mod eurent In #00. {oral economies forestiere, de mules vreme. ‘tn Iueririle topografics se opereaz’ in svent du mé&rimi liniare si ce se miasoar’ pe teren sau se deduc wale Ht prosontte tr dbtelte In eoptalsle aguatoare: Sens gems f uaora isaac eres ae eeeen cae $ dout panoto din teren 2 cumosoute, penn pian vertical (ag: 13) st oun pan ono tig-tay Atle se ong TRE AlapeR LB, Tent tp intern maestro ‘Verteal Gs trees prin pnctele qi By ald jy repectiv eagmentil de dreapts din spain 0 a Re te aap es oe Date et auha pun ocean saa A sce poate tice panei anima ‘5 plnnol orzontal st looulal {pe tuprafes Kinitate); 0) Suprafata da nine aero, ce ve identitio& cu nivelal oeeanelor gi mirilor deiahiae presupose i eohlfbra (gvtdal),represin& rupratale de rering @ nivelmentalui (fig- 1.6, ¢); 1) Blipeotdl de ‘consider oes mal apropiatd figurs geome- tata Zz notatt uncori gi cu H,, ce reprexintié distanfa pe Tn supratafa do nivel zo phat ia Panotal 4, a. de nine AZ ak Eas) sat, relativ’, adick distanja pe ‘ Bivel oo troo pats punctate A qi B, respect {Marana tre cntelescestor note (Ol =) Ce Ls iy Bante tppaube (9) san, tangonta tigenemetick a vaghinia de eli ra ‘8, exprimat ‘in provente (%) 880 pro- Fig. 11. Blemente apogaics tm ph verti Dan juretds Jona! SE ests forbes TIS etic ek rafal topagafi Sl Pre ts fqatich @ thst do fates | Sie in ered aes col | Bim gels dadh net pope |. of Tanks eit dus Yeni; ce se esprim’ in tod rent ak ght de fncnare fay coandart in rapart ct Zonal oind poate yma Zig dat In raport en vertical 7 Jodulul (8. LD5 nmi P18, Pap mt sehr, 7) nahin or Telit fidoe SU 9 SR ain sangha tedra ai paulo Yer ireofilor SU gi SR din spat, respestic ung fru al planeloe rer- fenle oe oupeh cele douk diner ig: 13)5 Fae ete at A. maura none ect aie de r Saude Aieapta, fdeio ae techie nord considerate disting SD orient diferite (§1.25) 5 Tn) Coordonailetabelate plane X,Y, cm misimi Unio oo detinese poxifla n’plan aan! punce 4 repezint® distantele den panctal Ala Biehl exelor de coordonste plane X, 1 (ig. 1.2); ‘ 3) Coordamatle relative plane Sin AY 2, reeponkt proieofiledstanfet AB, reduse Is ofizont, pe axsle X gf ¥ ale tistemulni de coordonate. Im- ‘ou cota TaatI?a, Ady Servest Ta caloulul coordanatelor abeolats Bet, Ze Geli 116,15 8g, 138)9 "») Coordonaale polar, datanfe d, i unghiol « respectiv raza veotoare st anghial polar ee define posifia hut punct (1) in plan fafé de o drespt& Uereternge AO data (ig 1-4) 4): 1 Gootdonate chara yi Sun ae wn ponet (1) co reprezint& diatanfsle perpendiotlare go dotermith pocifia Tot ia plan fn raport eu 0 dreofie de Petes date (Gg. 1-40). {Lol PRINGIIN. ALE TOROGRAPIET GHERALE. Lnorétile de topogratie se intemelazk pe unele principii gi se destigoars 2 1m oouformaitate ov unele Tegull general valblle Atte pentru rdicaren in plan tt qt penta trasare. ig. 14, Defies poste! unt panet im plan: spe cna poe pn ost wae 18 a 6 5 Fig. 1.5, Panto topogmtce cameterstie |, Definireadétatior prin punéte caracteristice, bicotal ridickil tx plan, ca gl al trasiail, 11 coustituie detalful topografic] Orice detalin (natu- {al can aitcial) gi orice sitaafie dat din teren (Smita, suprafufd, Il. ima) ponte fi dafinita printro erie de_puncte lesen mod Jodiolos, ln fohimbarea do direofie & Unilor do contur sau ls schimbarea do pant. rin puncte caracteistco e njlogo numa minim de punte ca pomite alla topogratc, RRefele de sprijin’ Atit vidicates cit-gi trasards (detalilor) se bazeazt fo refea de eprijin oricare ar fi precizia ceruth, scara de reprezantare, mBeimea $0) wn domental de sctivitate: Rejeaut. de sprijin este ‘onstituite, pentru planimotrie, de punctele refslei geoderice iar penta altimetrie, de punotele refelei nivelmentalut ‘Aceste refele, numite si Tofele de stat, e6 extind, pe intieg teritorin) najional gi sing detarminte ono snare precizie. Aatfel, ele anigur’ cadral general al ridictrilor gf deci unitates lor. i ‘Punctale refelelor de sprijin sint definite nomeric fafi de sisteme de ‘eterinf\ specific gi sint marcate la teren in mod:corexpansstor. ‘Sistema de-referiny Sntomele do roferinjstrebule si fo legate de ‘capri Paina tn aa fl conorto, abn potato fatto anigae 0 legaturs ‘bilateral tee representa trea. Fen gel tae attr ce novaginoec meciagunonat ee an eatt ee Brae eit inrasn yaaa eee ia, aoe oon, wnat ere Hes ‘In anumite condifii, pe sur ‘ici, se admit es referinje gi sisteme, connec ° ‘Marearea Toate punetele refelel de sprijin, oa i cele ce vor cermin eo ete oe su rie fe ren parities Rice De cts » oO ig. 16, Sistem de rtrntt age de sopatte pial: eta ee te wots UB haf — eo, i i Sasa [ee ; uy = ei Y ieaia orogonalk « puneialon, Un sistem unites de sepresenare suprafefe mart realams é@ punotele de pe suprafaja Pimintalul +8 fio ‘eranspune tai intit pe auprafaja elipsoidulal de referin{i prin proiectante Ia aconta, Atta timp oft dist “panete sint mart (cazul retalelor tamale ‘grodezioe), normalele Ta elipsoid nu aint paralele of converg. spre, o zon ‘din central Pimintului (fig. 1.7, a). Dask insi distanjele sint mici, casal idiekrilor topografice propriv-tise, proiectantele pot fi interpretate oa ind paralele. Praotio, refelele geolezive realizeari o astfel de densitate {nett in lucratile topografioe, care se intemelank pe ele, proiectantele pot fi considerate ortogonale paralele ‘care ar fi inolinirile terenurilor, teva objine nfotdeamna deve Pep ecm! Sroptal supra de care ca ee nevoio practice adic’ suprafata. vei Soman sat Din inte wl sone, sept ey Sueersiunea determingvilor. Ridicaten sl trasarea se exeoutd din aproape in aproape, de la puncte cunpsoure, la ele necumoseute, de ls phnete ale refelei de sprijin la cele de detalia. Ch puuct odath detenninat sou at poste servi io determiaares, eqit tsaven altora 0) Suecesiunea operatilior de masurare. i baza eslor spttate mai sue reaulti ci, I general, se stationoazs tn punete ounascute (veehi) se Yizeaaa la ‘puucie aecinoscute (nol, de determina). Bist st hlbuayll eld se stafioneazs in panetele de detemiinat (intersectia Sapoi, drumuines ‘cu stafii sirite) sau In puncte oarecare (in nivelmentul geotaetric). Dar, ‘evicare ar fi punotul stiltionat se vor duee intil vizele (son vita) de rete: Fin{® spre punotele cunoseute (sau cate vor devent ulterior eunoscute) -A( spol vizele (sua viaa) de determinare spre cele Hol, Neeanoselte (ines). Alegerea solusilor, Orive situatie din teren admite, atft Ia ridieare ‘cit 5118 trasave, rezolvari tebnice multiple. Intotdeauna se va alege va viantay respeetiy metoda, aparatura si modal de Iueru, ete sh aeigttte precigla coruti, eu maxim de randament. 11. PLANURI §€ HARTI sao, sem Scar unel reprezentisi topogmafiee este raportul constant dintre Sungimile grafiee si corespondentele lor orizontale din. teren, 1.100, SCART NUMIERICE Scavile numerice se exprima sub forma unul report in care numdrétoru! ‘este egal cu unitatea iat nomitoral, un mumar rotund, oratade cite ‘orteste mai mare Inngimea natural otizontal deceit cea de pe plan. Dac 2 este o distant din deren redusé la oriznnt, far @ omolonga ei de pe plan, See d/D =3)D: d= 4jN (aay in reprezentirile topogratice se folosese sotirile de miesorare al edror ‘uumitor 2V poate avea, conform SPAS 2-59, valotile 20%, 210", 5 10" eventual 2,0 x 20" o» fiind un numér tntreg. Ultima yaloare nu este recomandati, dar este permis pipe» tt plan se loge in fanetie de preiniaceruts sa de formatal tel, Cn sjutorul relatiei 1.1 se rezolvit uncle probletie privind folosirea phuavilor. Numitornl ¥ fiind un numiir adimensional, D teaultis im seceasi ‘unitate de masurd in care este dat di! Invers. Spre exerapin Ta seara L:5 000, Singearand eT mm de pe plan represint& § O00 uni in teren. a Penta a afla corspondental dia tren, ditect in m al unui mm de ‘ps plats se imparte nuutitorul soli ex 1.000. De exempiu la, seaa, 1 :500, Dn bande pe plan represine’ 9,5 m pe laren, jar In seara 1 :25000 un mm reprezint& 25 an. 401, SCART GRAPICE ‘Scisile gratice int reprezentini pe birtie sou pe rigle de metal a seirilor mumorice. Ble servese la obtiuerea direct, fir8 caleule, a tungimilor de pe foven sat de pe plan in fnetic de corespondentele lor (de pe plan sat. de pe teren). ‘Seara grafies simple este de fapt o linie gradati milimetric in stings originit (talonnl) $i eentimetric ia dreapta ei, eu o bazh care se repetii de ‘at malte on (fig. 1.9). Grafieal se tatocmeste corespunadior sedeit planulni ‘3 se foloseste impreant ou un distangier vital dia dreapia se agar’ pe 0 ‘visite rotunda iar la viefal din stinga, ee cade pe talon, se citese 31 cote adore, 23 12, CONPHVUTUL PEANORILOR 51ARTILOR, uta gc eave rast uni, eal critics Sopeod econ ee exith pe supainta topograes etext de Rattnitna ere! detail de aunete sou fommle de eee, Petaite de plaximetsc se sepreints conenfonal fincyie. de sea plaanet ae mbrinca in Pv plas ln ade tant ace det se ope: Bits de teria sean 9 safe paste otal prin semne coavesronsle {botnet te) emsoce iso mil numeral deta oo Po (Corerdutald in seal cree, se procedenau in mod dierensine: in ofe de ect porta (lependingy nfs ri ual mi) so rang une te fgurselgrayat (cas hi evatalé de outa, terenaile de ooreng resin) ar altde te reprints In desen dar i sca (et frat, fosely tl ete) (ge 123) enue covooionte sit dowre schematic, abnple, gmertaate alese fi apa fel ineit ye cit posibil sk sugereze imagines detalilui din rea Titate. Dupa natura lor semnele convenfionale pot fi da sear’, folosite in % ‘As Sete vice roprezentatea detailer Ii ee uu pot #i reprezen tate In soni si de contar pentru reprezentaxea limi. felor desenate a. seara Bich (otdur, mht, ‘Semele couventionale topografioe int date in atose specials, Intocmi ta Toi de etre “Din Hla Topograties Militar Drag peniza scare 425 6001/5 000 jar folo- siren, lor ote obligatorie Porma lor este in geue- ral accoasi dar dimensit- nile slat date in fanctie di Sears. Fiesare sector din tivitatea economies (cor step, agrioultne’, tr sporlun) utilizeast fa plus Semne conventionale spe. cifice. Detalille de altimetsie, respoctiv relieful teremulai, ge reprezinté Pe planuri 5 bAnji de asemenen convenfionsl, prin lini kam care de mi Si foarte rar prin hagurt Fig. 138, Sistemat curbalar ee alse = teat _rORWA OF ReLEr 26 Teor, cnsbelo an line de nivel -ar obyie in setionarea, ere nytt utmupete de nivel othiisiate fin projctare eine date wauge ben ease pun pla ds plese (omannta (ig, 113), Beh ‘lye Muon do nel (Bae logy U0 general, nee, brgia de Soiava relefults do sone past do soedeniain erent, Fomzce ‘Bellet pol aistiasewspe dupa stray velonea ini de nivel (ig. Pe i eat per i sae i dat een diatlsyfontlelo vo delatitessy esd Seoeietpeezentat ps contr frepapalbe nog conayuaticare tautiaut do laieudine 30 Pea Pat ect geome (ianeti)alatlt dn parole due fa axelo th econnate tervals eoeopnnionre st (grils in piney Heine inteard pot fH desenate 0 ars gratis (Hp. 1-8) stun erat ae anh (GLAS 12). : 1.18, OTHUUZART CURENTE ALE PLANURILON. SL HARFILOR fle si plana topografice cain de nivel, nt pave valorosse pis a adaguoe reas Sted Ia birt eh egetes prac Benita vidos supateeue qa desapet or, pentru eluborare prove Raue'ds ole noon n feitorlor ot sersle cn bestia tntobmiven weve cteas to conelmct do toate genutle: Slomentele aeconare tinsel EEstinn se dade, ds sure doo pias! topagralie. in gene, planus hfe rains Intomaile generale axupra sexton eprentat permit deteriaarea oar leet topograie Be Pnimolee stants, supratefey mnghion) wa de mivelmest fot, dtienge do nivel ote “Pours scoomtaforetoto portant dowels ou reprezantivla ta celts 1729 000 fet stall de sual ttoomen te scan de Poison; f/t0 ood pentea nemesis de srunajare 9 pre BPiteren "anor evidcney 175 000 cae ete asl fundamental a te Sine tinds Ese goneralzem en bask s-peuet nigoreanunebafumea {efor /2 000 co fan de situage pentea verse protect 1.190, HARTILE $1 PLANUAILE IN RECUNOASTEREA. TERENULUY Primele informafii asupra terenului se obfin prin eitirea hdrfiiy res ‘pectiv prin studierea ei la birou eind se pot ,,vedea” saw ,,imayina” ele- ‘mentele de suprafaf — Iocalititi, pituri, arumnri ets. — oa si farmele do relief. Pozitia diferitelor detalit se precizeand in raport cn altele mai impor- ‘ante gi mai ujor de identificat, folosind dizee(ille cardinale. Reounoastoren terenului se faoe prin pavourgesea Ini cu barte, in min’; {in primal vind se stabileste locul in vate ne ailim prin intermediul unot aofalii din taren figurate 5{ Wentificate pe harti. Urmeasi orientaraa hérfit sespectir aducerea direofiei nord in corespondenja on direojia nordaiut in teren ; in acest seop hazta se rotegte pint cind directiie de pe ea devin ‘paralele cu omoloagele lor din teren. Orientares ae realizeaai it rapor’ cit Aeialille din teren situate in apropiere (fig. 115) son folosind busola de uzunar (tig. 1.16). a lon titer tonogrtis in continuare, un detatia oarecare, seprez2ntat prin semunl conven Gath pe teren in direefis indicatiids hart gi In distanjs- corerpunztoate 1431, DETERAINARES UNOR-GLEMENTE. DE PLANIIETRIE Coordonatsle geogratice, Jongitudinea % si Intitudinea g, se deduc ia tuncfie de caTuigful geogratic pr interpolare linear. Se folosesc in acest eng paalele la eadval qeogratic, dase eu Hit intrerapte gi valovile in- revise po acesta (fig. 117). Coordonatele plane gl ¥ se determins fotosind can tenant pe havi ou linii pline (in eazal figuit 1.17 din ceqzel pautionlay al panotului 4 ele se eitese direot. Pentru un pret oarecare P se citese inal intl coordunatele Xo, i Tp, ale originil pétratwutui in ease fe giseste; In acestes so adaugé apo! cresterile AX 5: AY calculate fun de distanjele d si dy mfsurate pe plan gi mumitoru) seit ¥ (fig. 1.17) oe a2 Pentmt control se pot Folosi coordonatele colfalut C, si distantele 4, oi ds ig: LAr. Poterinaten cooteansteloy po bar Distanfa orizontalé D dlutre douk puncte rezmtit din distanta de me plan dy musuince en 9 Figll sl pumitorub seksi Vs Daay Cind trasent ste sluos se foluseste_curbimecrat ig. 1.18), Dispositivel acestuin inregisineaz’ fic direct listanja natarndk, corespunsitoare sein respective, fie fdistanfa de pe plan ia mm oe 2 treneform® pul exloot in Gistanja din tere, Distanja inelinadd ZL, eare ge foloseste Jn trasixi, se absine finohe de distanja orizontals D xi unghia! de fnelinare sau zenital Z (fig. 11). Ling =D apleoyag vespectiv Dig se Dagltin Za At) Supmafeele pot th evaluate prim procedee dltesits funeie de form tor $1 instrumental folost (§ 6.) Unghinrile orizoutale si orlentirile se raiisoari oa raporiurul dizeot pe plan: ta primul eae gradatia zero 8 fuprapune peste una din diteefit iar in cl doilea pe di Fechia nordulai consiflerat paraded et latura nied 2 pla nului (Hig. 119). Cind veportornl sre gradatia invest as aero se duce pe directin tespeetiv iar ovientama 8 Cm. 48 cubioe teste pe dirvetia nord, 2 3S 1.499, DETERQINAREA UNOR ELEMENT DE ALTAISTIE Coin unui pret situat peo links de nivel are esact valoutea scesteia, care fe eiteste direot. fn eazul unui ‘punct arecare Mf se dice linis de cea mai mare anti amb gi se macoars po plan distantele bb = gi in = dj, (Hg. 1.20). Cot pune- futne 3F aim teren rezulta : Bao Tae Maw made; Age = Bhd as) Sip 11. tsa enor re Yigghfal de Hnelinare gag 30 cslenleari : fenasie de dislunfs otizoutals din navand Dag Gi Giterente de nivel AZag= Zp — Za, ambele deduse de pe pian (vat tyme 2.2}: 18 oun = Maniax as) Vstoavea unghiului de inelinare @ teronului gi 86 obfine eu ajuroral tabeleign saa a ealetiatoraln, semmut Tu (posite sau negatiy) fd dat ‘de sem diferenjei de nivel ig, 120, Deters este! wnat pee oii tren exprinat In sit sla mie we alee ex aeclens clemente Ge mat sus PK =CAZID) 200; ep = (AZINP1.000 an si roptexintid crogloren pe verticals corespunzatonse unel deplasini pe Grizantalt on 100 respectiv eu 1000 ms, “Valoazea unghiulii tan @ pantei in procente se obfine operativ et agrafieu! de pants (fig. 1.21), Pe abscis se inserie panta in procente saa In Erade; pe onlonaid se tve distantele corerpinzAtoare, veduse Ia sear’, caleutnte pentre echidistanja B= AZ o planntni 100 Bip % respectiv D = Eltge as) Dect go ia intro virfurile unni compas distarla d, dinire dou eurbe de nivel consecutive si se tuanspune pe grafic se eiteste direct valoanea pantet iin procente (fig. 121 } sau ineliuarea In grade (fig. 1.24, 8). 30 Saree esa em oopizres eT Fig, 1.21. Grate de pont: Profilal lerenului pe o ammuita diveopie este definit ea linia de inter- sectie diutre suprafaja terenulai gi un plan vertical ce confine direetia vespectiva, Hlementele necesare vedactirii unui profil -- distantele reduss ‘a orizont intre punetele lui gi diferenfele de nivel -- se dedue dupa plan. ‘Pructele eazacteristice (picheyi) se consider’ la Interseofia ditecjiet res peetive eu linille de nivel Profilul longitudial ei direcfiei 4B se obtine prin raportaren 1a 0 anu Sear, pe 0 linie ovlznatalt plehefilor In fanofie de dista Gintre ei dig. 1.22). Pe acoast® line, cousiderati si plan de comparaiic, Sie Se \ ~ Pig. 122 Pro jonltuioe 3t [ete lele le [eT a] 1g 122. Prot emsvenal in petal @ fg 1.22) vidiet perpendicnlare po eare so reprezintS pozifia in Iadlgime a yuuctelor, 1 osearh de 5—30 ori msi mare decit 2 Inugiauloy. Profilul in ling eowtine, upd necesitate, mat multe init en elemente enraeteristice (distanfe, Gistanje cumulate, eote, pante et). Profilul transversal se intocmeste po o dieatie perpendicular’ & pro ‘tgulut in kg dept acolag! prineipm arsiat mai sus (lig. 1.23). Seana ae emir so ia egal ou 9 hubipimiloy. Daed peste linia terenulti, in Lenchic de cota de Incr 2; se plaseazt profil tip al stalafiel de trantport, 26 ine supraleyele de umpluturd si de spain, ‘Trasaren unei lini de panti dati se impuue la ptoleetaren unor instalagii ee wanaport pentru a sfabili trascul cel mai souré care sf. depageases paelintate 2 inpus ig. 224), Tn fancied aneasta sds echiitants Hur denivel (F) emiosoatt se enoutena stan oneontal intern (D) tgp + 100 = (eb) 100 ae une = (Bin) -300 as) Distanjaseseduoe a sean (2/7), ae 59 tn disontie aioe apleis pe plan aja ict wefurile int sh Se spniins po Govt lini de nivel altars, Se objine astfet o linie fine de pants eontimus, deoareee Ja distante ezale coveepunde aceengt diferent de nivel si 2d, UNETARE DE SUR aagimile se expriind in mori on mrultiplii sf submultiplil nf intsodas fn majoritatea yArilor gi ln noi din 1364. Oorespondenta, dintre eistemtl metric ou unitapile mat rechi folosite 4a noi en ai cu unitafile de misart din '5.0.A i Anglia, eomsiderate do beai ta Iiteraturs mondial, este dati fn tnbelul 2.2 Supraiejelo se dau in unitagi de misari derfvate din ecle folosite In iilsurscea, Iagimllor. Pentru sister! metric: Lar = 100m? tha = 100 ari = Fig, 12% Trasaet_pe phn we Hit ie ponds a 30000 mt si kw 100 ha, 2 ne mtn eh asus print ape rae Taare Tagg | ee asaten |, Seoaanios | PE | uta | sane, | SAT 1. owsknt vs nowt sammtea | ¢ pane | 1.07 | 1 sumtent asim | Tara Astiea | pate | 2207] astmjent | — | s.ezmt | tar a prajina | 8 sunjent | 5,90 | prasiog | -s4 stint. | “308 a0 me | eased Spame_| 2.25 | pens |_96 semi: | 170.028 | mondo. Astnjat | 8.92 | asmee | 20 pra, fi s2t,25 ‘piioare | 1.89 | x atinien | nt . ihuate” | 10000 [szsecame ls.csttem® | Angin Linen | __—_| 0.0256 = toot iz inenes | 0.2008 144 sain }p,2005 an | Como- (iin) ‘rete sua ayant Janes | oor 2 aguas 8981 mt syeas | 1.9288 4300.51. |co08.04mt pf fra fd 00 yea. | a:e0n.34 ] 1 siuere | 640 acre [2.5800 ent tin ante = Amar [10 eapa- | 1.52.2 = = - marina | “towns {ar cele rezultate din alte unitifi de exprimaré a Inngimilor sint speciti cat fm tabelol 1.2. Unghiurile se misoari tn grade, minute ¥i secunde sexagesimale sat _Senteximale (tabelul 1.3). Valoares diviziunilor §/ raportal dintre cele douk ‘isteme de diviziune a cercului se poate atabill ugor, Uneori se foloseste gi radianul definit ca unghiul la centru corespun- itor unui arc egal eu raza cercului; mirimea Tui se exprim’ ca raport dintre valoatea unghiulard §i cea linear» oereului de raz egal ou tni- fatea, adic& : e*= 3607/2 respectiv pt = 400"/2x (2.20) os 33 oO 1 = 7 FS [cee | uname | oem | mate —e we |___|wo ww poets sengeina | 22} — 2 eae ae | ser | xmas ‘was0~ | _ amt" 04 p01 9.08 won| [ewe season outed, oar | _ s0c0r | 12-5000" seooomacsr4 ‘imoon| an sear w-aa=0".88 omen | Bez orn tase a surat [oes |__ tae ‘remat Ta sania | 10% In secunde, valoarea acestui factor, folosit la transformarea gi omo- eo ula tack aha r= 16040-60714 = 200386" san = ato 100-1014 = 65a a nie oan ox rede stamal ceteinal care exe ma comoa 1 laminin sss a enmaia, a mn cooupentzz Pent & poten 1 lane, pale ‘iret d por re aE IS ree ee ee Orentabe dee Sai on at e's Fig. 42%, Axe de caurdoonte 9 erent: ve een SLeQe- 4 Fig 1.26. Osentar (a) Lasimute (2) crecte gf nverse. 0—400", In acelagi timp ea”este strins 4% de sistermnl cartezian de ad eee ne oii ele Rarer tee es Sac cpAf gen atin at solcndanreg 7 metab ete ete RSG) ir eran enttnce Sabra Gon reer ene TN Eh aoren Ti get al min) ep ie (fig. 1.25) adie : ene

Das könnte Ihnen auch gefallen