Prepozitiile

(Präpositionen)
1. Ce trebuie sa se stie despre prepozitii
Prepozitiile, apartin de particule si asadar nu se schimba in forma lor. Folosirea
prepozitiilor nu este usoara, deoarece pot aparea in diferite circumstante. De aceea
traducerea unei singure prepozitii nu face sens. Pentru ca depinde de contextul in care
sta, poate avea semnificatii total diferite. De aceea este recomandat sa se traduca
un grup prepozitional complet (prepozitie + cuvantul de referire).
Prepozitiile se pot diferentia dupa folosirea lor:
 Prepozitiile locale / intrebari corespunzatoare : wo / unde, wohin
/incotro, woher / de unde
o Wo wohnen Sie?- In Stuttgart.
Unde locuiti Dvs.?- In Stuttgart.
o Wohin geht Herr Müller?- Zum Arzt.
Incotro merge domnul Müller?- La medic.
o Woher hast du das Buch?- Aus der Bibliothek.
De unde ai cartea?- De la biblioteca.
 Prepozitiile temporale / intrebari corespunzatoare: wann / cand, um
wie viel Uhr / la ce ora, bis wann / pana cand, seit wann / de cand....
o Wann ist das Pokalendspiel?- Am kommenden Sonntag.
Cand este finala cupei?- Duminica viitoare.
o Um wie viel Uhr beginnt der Film?- Um 20:15 Uhr.
La ce ora incepe filmul?- La ora 20:15.
o Seit wann lernst du Deutsch?- Seit vier Monaten.
De cand inveti germana?- De patru luni.
 Prepozitiile modale, cauzale, finale si concesive / intrebari
corespunzatoare: wie / cum, warum / de ce, wozu / pentru ce...
o Warum bist du gestern nicht mitgekommen?- Wegen des schlechten Wetters.
De ce nu ai venit si tu ieri?- Din cauza vremii rele.
o Wozu lernen Sie Deutsch?- Für meine berufliche Karriere.
Pentru ce invatati Dvs. germana?- Pentru cariera mea profesionala.
o Wann können Sie schlecht schlafen?- Bei Vollmond.
Cand puteti dormi rau?- La luna plina.
 Verbe cu complement prepozitional / intrebari corespunzatoare:
womit / cu ce, worauf / pe ce, wozu / pentru ce...
o sich interessieren für: Wofür interessiert sich Tobias?- Nur für Autos.
a se interesa pentru: Pentru ce se intereseaza Tobias?- Doar pentru masini.
o lachen über: Worüber lachst du?- Über einen Witz.
a rade de / din cauza: Din ce cauza razi?- Din cauza unui banc.
o leben von: Wovon lebt der Student?- Ich glaube, von dem Geld seines Vaters.
a trai din: Din ce traieste studentul?- Eu cred, ca din banii tatalui sau.
 Adjective cu prepozitii:
o bereit sein zu: Wozu bist du noch nicht bereit?- Zum Heiraten.
a fi pregatit pentru: Pentru ce nu esti inca pregatit?- Pentru casatorie.
o böse sein auf: Auf wen kannst du niemals böse sein?- Auf meine Kinder.
a fi suparat pe: Pe cine nu poti fi suparat niciodata?- Pe copiii mei.
o fähig sein zu: Wozu ist er nicht fähig?- Zum Arbeiten.
a fi apt sa/ a fi in stare sa: De ce nu este el in stare?- Sa lucreze.
 Structura substantivelor:
o in Ordnung bringen: Bring das sofort wieder in Ordnung!
a pune in ordine: Pune asta urgent din nou in ordine!
o in Ruhe lassen: Lassen Sie mich bitte in Ruhe!
a lasa in pace: Lasati-ma va rog in pace!
o zu Ende gehen: Alles geht irgendwann einmal zu Ende.
a se sfarsi: Totul se sfarseste candva.

O prepozitie nu sta niciodata singura. In afara de putine exceptii, prepozitiile sunt puse
in fata unuicuvant de referire. Cuvantul de referire este de regula un substantiv sau
un pronume. Daca cuvantul de referire este un substantiv, atunci el are de obicei un
asanumit insotitor de substantiv cu el, ca de exemplu
un articol si atribute. Prepozitia + substantiv + un eventual insotitor formeaza
impreuna un grup de cuvinte. Acest grup de cuvinte se numeste si grup prepozitional.
El depinde de o prepozitie. Doarece prepozitia indica un anumit caz, cuvantul de
referire si insotitorii sai se declinadupa aceasta. Se face diferenta intre:
 Prepozitiile cu acuzativ:
o bis / pana, durch / prin, für / pentru, gegen / impotriva, ohne / fara, um / pentru
 Prepozitiile cu dativ:
o ab / incepand cu, aus / din, bei / la, mit / cu, nach / dupa, seit / de, von / de la,zu /la
 Prepozitiile schimbatoare:
o an / la, auf / pe, hinter / in spate, in / in, neben / langa, über / peste, unter / sub, vor / in
fata, zwischen / intre
 Prepozitiile cu genitiv:
o außerhalb / in afara , innerhalb / in interior, trotz / cu toate ca, während / in timp ce,
wegen / din cauza
Daca o prepozitie sta singura la sfarsitul propozitiei, atunci nu este vorba de o
prepozitie, ci deprefixul unui verb separabil. Prefixele nu dau informatii despre caz!
o Warum machst du denn immer das Fenster zu?
De ce tot inchizi fereastra?
o Einige Schüler schreiben während der Prüfung vom Nachbarn ab.
Unii elevi copiaza in timpul examenului de la colegul de banca.
o Kommst du heute Abend um 22:00 Uhr ins Konzert mit?
Vii si tu diseara la ora 22:00 la concert?

2. Contopirea prepozitiilor si a articolelor

Unele prepozitii pot face o legatura cu un articol hotarat, ele se contopesc. Cele mai
dese contopiri sunt:
articol der die das
prepozitie acuzativ dativ/ dem dativ acuzativ dativ
/ den / der /das / dem
an am ans am
bei beim beim
in im ins
von vom vom
zu zum zur zum
auf aufs
durch durchs
für fürs
hinter hintern hinterm hinters hinterm
über übern überm übers überm
um ums
unter untern unterm unters unterm
vor vorm vors vorm
Prepozitiile marcate cu rosu apartin limbajului standard.
Prepozitiile marcate cu albastru se folosesc doar in limbajul uzual.

Conjugarea verbelor

1. Ce trebuie sa se stie despre conjugarea verbelor

Conjugarea verbelor in limba germana este relativ usoara. Aproape toate verbele au
terminatia -en(kaufen / a cumpara, lieben / a iubi, malen / a picta...). Cand verbul
este in forma sa initiala se vorbeste despre infinitiv. Dictionarele dau intotdeauna
verbul in forma de infinitiv. Cand se foloseste un verb intr-o propozitie, acesta
trebuie conjugat. Conjugarea verbelor in prezent nu este deloc grea. Aproape toate
verbele au aceeasi terminatie conjugata.
Exceptii sunt verbele modale (persoana 1. Si 3. singular), verbele
neregulate ( sein / a fi, werden /a deveni si wissen / a cunoaste) si verbele a caror
baza are terminatia s, ß, x sau z (heißen / a se numi, heizen / a incalzi...). In
urmatorul tabel de conjugare este verbul in infinitiv lernen suplinitor pentru toate
verbele.
Conjugare:
Singular Lernen Plural
 Persoana ich lern e wir lern e n Persoana 1.
1. eu invat noi invatam

Persoana du lern s t ihr lern t Persoana 2.

2. tu inveti voi invatati
Persoana er / sie lern t sie/Sie lern e n Persoana 3.
3. /es invata ei/ Dvs. invata /
el /ea invatati

2. Insotitorii
In tabelul de mai sus se poate observa ca unele terminatii ale verbului au aceeasi
terminatie:
 Terminatia pentru: er /el , sie /ea, es si ihr /voi = -t
 Terminatia pentru : wir / noi si Sie / dumneavoastra sie / ei = -en
Pentru ca sa nu se produca confuzii, verbul are intotdeauna nevoie de un insotitor,
pentru a defini exact persoana despre care este vorba. Din acest motiv trebuie sa fie
verbul mereu asociat cu o persoana. Asta se intampla de exemplu cu un nume ( Petra,
Peter) sau cu un pronume personal ( ich /eu, du / tu,...). Persoana ( pronumele
personal) este mereu in nominativ (=subiect).

Nominativ + Verb trebuie sa fie impreuna !

Pozitia 1 Pozitia 2 Sfarsitul propozitiei
Nominativ Verb
Er lernt Deutsch.
El invata germana.
Petra lernt Deutsch.
Petra invata germana.
Das Kind lernt Deutsch.
Copilul invata germana.
Wir lernen Deutsch.
Noi invatam germana.
Peter und Petra lernen Deutsch.
Peter si Petra invata germana.

3. Conjugarea persoanei 1.
Prima data trebuie sa facem diferenta intre singular si plural. Singularul se
adreseaza unei singure persoane, pluralul se adreseaza la cel putin doua persoane
sau mai multe.

Singular
 Cu persoana 1. singular se face referire la propria persoana:
o Ich heiße Gustav Lenz.
Eu ma numesc Gustav Lenz.
o Ich bin 30 Jahre alt.
Eu am 30 de ani.
o Ich bin ledig und ich habe keine Kinder.
Eu sunt necasatorit si nu am copii.
o Ich wohne hier in Köln.
Eu locuiesc aici in Köln.
o Von Beruf bin ich Deutschlehrer.
De meserie sunt profesor de limba germana.

Plural
 Cu persoana 1. plural se face referire la propria persoana impreuna cu alte
persoane:
o Guten Tag. Mein Name ist Meyer und das ist meine Frau.
Buna ziua. Numele meu este Meyer si aceasta este sotia mea.
o Wir machen hier Urlaub.
Noi facem aici concediu.
o Wir sind beide 33 Jahre alt.
Noi avem amandoi 33 de ani.
o Wir kommen aus Berlin.
Noi venim din Berlin.
o Wir haben drei Kinder.
Noi avem trei copii.

4. Conjugarea persoanei a 2.
Persoana a 2. este persoana cu care se vobeste. De multe ori sunt membrii de
familie sau prieteni. Deci persoana a 2. se adreseaza la membrii de familie sau
prieteni, cu care se are o legatura de familie sau prietenie. Lor li se adreseaza cu “tu”.
In practica se vorbeste tot mai des la per-tu si cu colegi de munca cu care se are o
relatie de prietenie.

Singular
 Daca partenerul de conversatie este singur, se foloseste “du / tu “:
o Wie heißt du?
Cum te numesti ?
o Wie alt bist du?
Cati ani ai?
o Hast du einen Freund?
Ai un prieten?
o Was studierst du?
Ce studiezi?
 La o intrebare cu “du / tu” se raspunde cu “ich / eu”:
o Wie heißt du? - Ich heiße Petra.
Cum te numesti?- Eu ma numesc Petra.
o Wie alt bist du?- Ich bin 22 Jahre alt.
Cati ani ai?- Eu am 22 de ani.
o Hast du einen Freund?- Nein, ich habe keinen Freund.
Ai un prieten?- Nu, eu nu am un prieten.
o Was studierst du?- Ich studiere Medizin.
Ce studiezi?- Eu studiez medicina.

Plural
 Daca sunt doi sau mai multi parteneri de discutie se foloseste “ihr / voi”:
o Wie heißt ihr?
Cum va numiti?
o Wie alt seid ihr?
Cati ani aveti?
o Was studiert ihr?
Ce studiati?
o Woher kommt ihr?
De unde veniti?
 La o intrebare cu “ihr / voi” se raspunde cu
“ich / eu + sie / ea, er / el, es , das / acesta/ aceasta” sau cu “wir / noi”:
o Wie heißt ihr?- Ich heiße Uta und das ist Karl. / Wir heißen Uta und Karl.
Cum va numiti?- Eu ma numesc Uta si acesta este Karl. Noi ne numim Uta si Karl.
o Wie alt seid ihr?- Ich bin 21 und er ist 24./ Wir sind 21 und 24 Jahre alt.
Cati ani aveti?- Eu am 21 si el are 24./ Noi avem 21 si 24 de ani.
o Was studiert ihr?- Ich studiere Deutsch und er studiert Chemie. / Wir
studierenPhysik.
Ce studiati?- Eu studiez germana si el studiaza chimie. / Noi studiem fizica.
o Woher kommt ihr?- Ich komme aus Köln und sie aus Brühl. / Wir kommen aus
Bremen.
De unde veniti?- Eu vin din Köln si ea din Brühl. / Noi venim din Bremen.
Sfat: daca se intalnsc persoane de aceeasi varsta de obicei se vorbeste la per-tu. Daca
nu esti sigur, poti oferi sa ti se adreseze cu “du / tu” sau intrebi persoana de discutie:
 Ich heiße Andi. Und du?
Eu ma numesc Andi. Si tu?
 “Duzen” wir uns?
Ne “tutuim”?
 Sagen wir “du” zueinander?
Sa ne spunem “tu”?
 Sollen wir “du” sagen?
Sa spunem “tu”?
 Sollen wir und “duzen”?
Sa ne “tutuim”?
 Komm, wir duzen uns. Ich heiße Peter, und du?
Hai, ne tutuim. Eu ma numesc Peter, si tu ?
 Komm, wir duzen uns. Ich heiße Peter, und ihr?
Hai, ne tutuim. Eu ma numesc Peter, si voi?
 Wir sagen doch “du”?O.K.?
Noi spunem “tu”? O.K.?
 5. Conjugarea persoanei a 3.
Persoana a 3. se foloseste pentru persoane, lucruri sau obiecte, despre care se
vorbeste. Se face diferenta intre genuri: masculin, feminin, neutru si intre numeral
(singular / plural). De aceea exista patru posibilitati pentru a folosi pronumele
personale:
 Singular
o Masculin:
 Pronumele personal “er / el” se foloseste pentru persoane sau lucruri, care
sunt masculine:
 Martina hat einen neuen Freund.
Martina are un prieten nou.
 Er heißt Hugo.
El se numeste Hugo.
 Hugo ist erst 22 Jahre alt.
Hugo are doar 22 de ani.
 Er fährt einen schwarzen Porsche.
El conduce un Porsche negru.
 Martina hat einen neuen Tisch.
Martina are o masa noua.
 Der Tisch ist rund.
Masa este rotunda.
 Er ist aus Glas.
Ea este din sticla.
 Der ist sehr wertvoll.
Ea este foarte pretioasa.
o Feminin:
 Pronumele personal “sie / ea” se foloseste pentru persoane sau lucruricare
sunt feminine:
 Guido hat einen neue Freundin.
Guido are o prietena noua.
 Sie heißt Elvira.
Ea se numeste Elvira.
 Elvira ist erst 19 Jahre alt.
Elvira are doar 19 ani.
 Sie studiert in Heidelberg.
Ea studiaza in Heidelberg.
 Guido hat eine Katze.
Guido are o pisica.

 Sie heißt Tuffi.

Ea se numeste Tuffi.
 Tuffi ist braun-weiß gestreift.
Tuffi este dungata maro-alb.
 Sie ist erst drei Monate alt.
Ea are doar trei luni.
o Neutru:
 Pronumele pesonal “es” se foloseste pentru persoane sau lucruri care suntneutrale:
 Beatrix hat ein Baby bekommen.
Beatrix a primit un bebelus.
 Es heißt Gabriela.
Se numeste Gabriela.
 Es wiegt 3.250 Gramm.
El cantareste 3.250 grame.
 Es schläft den ganzen Tag.
El doarme toata ziua.
 Susanne will ein neues Bett kaufen.
Susanne vrea sa cumpere un pat nou.
 Es kostet 759 Euro.
El costa 759 Euro.
 Es ist aber sehr bequem.
Dar el este foarte confortabil.
 Das Bett ist aus Holz.
Patul este din lemn.
o Pronumele nehotarat unipersonal “man”.
 Pronumele nehotarat unipersonal “man” se folosese cand se fac afirmatii generale.
 Hier darf man nicht rauchen.
Aici nu este voie sa se fumeze.
 Man soll fleißig Deutsch lernen.
Sa se invete harnic germana.
 Hier darf man nicht parken.
Aici nu este voie sa se parcheze.
 Man wird eines Tages die Wahrheit erfahren.
Se va afla intr-o zi adevarul.

 Plural
Pronumele personal la persoana a 3. Plural se numeste “sie /ei”. Se vorbeste in
acelasi timp despre mai multe persoane sau lucruri.
o Sabine und Ulli wollen heiraten.
Sabine si Ulli vor sa se casatoreasca.
o Im Herbst wollen sie sich das Ja-Wort geben.
In toamna vor sa spuna da.
o Im November machen sie ihre Hochzeitsreise.
In noiembrie vor face calatoria de nunta.
o Michael hat 5 neue Hemden.
Michael are 5 camasi noi.
o Sie sind alle sehr hübsch.
Ele sunt toate foarte frumoase.
o Er hat sie in einem kleinen Modegeschäft gekauft.
El le-a cumparat dintr-un mic magazin de imbracaminte.
 6. Forma de politete
Forma de politete se formeaza cu pronumele personal “Sie / Dumneavoastra”.
Atentie mare ca “Sie” se scrie cu “S” mare. Forma de politete se foloseste
pentru persoane straine, in afaceri, lacumparaturi si mai ales cand o persoana mai
tanara vorbeste cu una mai in varsta. Aceasta forma se foloseste cand se doreste sa
se fie politicos. Verbul de adresare politicoasa se numeste “siezen”. Opusul este
“duzen”. “Sie / Dumneavoastra” se conjuga intotdeauna la persoana a 3. plural si
este valabil si pentru o persoana si pentru mai multe persoane:
 Forma de politete se conjuga la singular (o persoana) si plural (mai multe
persoane) la fel:
o Guten Tag Herr Schuster.
Buna ziua domnule Schuster.
o Schön, dass Sie da sind.
Frumos ca sunteti aici.
o Ich habe eine wichtige Nachricht für Sie.
Am un mesaj important pentru Dumneavoastra.
o Guten Tag meine Damen und Herren.
Buna ziua doamnelor si domnilor.
o Es freut mich sehr, dass Sie so zahlreich erschienen sind.
Ma bucur mult ca ati venit atat de numerosi.
o Haben Sie ein wenig Geduld, bevor ich...
Aveti putina rabdare inainte ca eu sa...

 Daca persoana careia ne adresam este singura, aceasta raspunde cu persoana 1.

Singular “ich / eu”:
o Wie heißen Sie?- Ich heiße Held. Karl Held.
Cum va numiti?- Eu ma numesc Held. Karl Held.
o Wo wohnen Sie?- Ich wohne in der Ottostraße 14.
Unde locuiti?- Eu locuiesc in Ottostraße 14.
o Haben Sie Haustiere?- Nein,ich habe keine Haustiere.
Aveti animale de companie?- Nu, eu nu am animale de companie.
 Daca sunt mai multe persoane carora ne adresam , acestea raspund cu
“ich / eu + er /el, sie / ea, es ”sau “wir / noi”.
o Wie heißen Sie?- Ich bin Herr Held und das ist Herr Maus.
Cum va numiti?- Eu sunt domnul Held si acesta este domnul Maus.
o Wo wohnen Sie?- Wir wohnen beide im gleichen Haus.
Unde locuiti?- Noi locuim amandoi in aceeasi casa.
o Haben Sie auch Haustiere?- Nein, ich habe keine, aber Herr Maus hat eine Katze.
Aveti si animale de companie?- Nu, eu nu am , dar domnul Maus are o pisica.
Verbe regulate
 Verbe regulate
1. Ce trebuie sa se stie despre verbele regulate
Conjugarea verbelor regulate numite si “schwache Verben / verbe slabe” in limba
germana este usoara. Majoritatea verbelor in limba germana sunt regulate. La verbele
regulate ramane vocala de baza neschimbata la toate formele, precum si la singular si
plural. La baza verbului se adauga oterminatie. Terminatia indica persoana.
Singular Plural
Infinitiv Baza ich du er/ sie / es wir ihr Sie/sie
eu tu el / ea noi voi Dvs. / ei
kaufen kauf kauf e kauf st kauf t kauf en kauf t kauf en
a cumpar cumperi cumpara cumparam cumparati cumparati/
cumpara cumpara
lernen lern lern e lern st lern t lern en lern t lern en
a invata invat inveti invata invatam invatati invatati /
invata
machen mach mache mach st mach t mach en mach t mach en
a face fac faci face facem faceti faceti/ fac

2. Conjugarea verbelor regulate

Forma de baza a verbelor nu se schimba la conjugare. Urmatorul tabel
arata terminatia personalacare se adauga la forma de baza a verbelor:
Singular m a c h e n / a face Plural
Persoana 1. ich mach e wir mach en Persoana 1.
eu fac noi facem
Persoana 2. du mach st ihr mach t Persoana 2.
tu faci voi faceti
Persoana 3. er / sie / es mach t Sie / sie mach en Persoana 3.
el / ea face Dvs. / ei faceti / fac

3. Caracteristici fonetice la conjugare

 Conjugare + e
La conjugarea verbelor este valabil: baza verbului + terminatie. Cateodata se intampla
ca baza verbului sa se termine cu: t, d, m sau n. Exemple pentru asemenea verbe sunt
: arbeiten / a lucra, finden / a gasi, atmen / a respira, rechnen / a calcula s.a.m.d.
Urmarea sunt probleme la pronuntia la persoana 2. si 3. singular si persoana 2. plural.
De aceea se adauga la aceste persoane un “e” intre baza verbului si terminatie.
Conjugarea este apoi dupa cum urmeaza:
Singular a r b e i t e n / a lucra Plural
Persoana 1. ich arbeit e wir arbeit en Persoana 1.
eu lucrez noi lucram
Persoana 2. du arbeit e st ihr arbeit e t Persoana 2.
tu lucrezi voi lucrati
Persoana 3. er / sie / es arbeit e t Sie / sie arbeit en Persoana 3.
el / ea lucreaza
 Dvs. / ei lucrati /
lucreza
Urmatoarele verbe apartin acestui grup: antworten / a raspunde, arbeiten / a lucra,
atmen / a respira, begegnen / a intalni, beobachten / a observa, bilden / a forma,
bitten / a ruga, finden / a gasi, gründen / a intemeia, heiraten / a casatori, mieten / a
inchiria, öffnen / a deschide, rechnen / a calcula, reden / a vorbi, retten / a salva,
trocknen / a usca, warten / a astepta, zeichnen / a desena.
Exceptii sunt verbele cu terminatia bazei verbului in lm, ln, rm, rn ca de exemplu :
lernen / a invata si qualmen / a fumega....
 Conjugare - s
Rar baza verbului se termina cu s, ß, x sau z. Exemple pentru asemena verbe sunt:
reisen / a calatori, reißen / a rupe, mixen / a mixa, reizen / a provoca s.a.m.d. La
aceste verbe cade la persoana 2. Singular “s”. Conjugarea se formeaza dupa cum
urmeaza : ( ) = fara “s”
Singular h e i ß e n / a se numi Plural
Persoana 1. ich heiße wir heißen Persoana 1.
eu ma numesc noi ne numim
Persoana 2. du heiß ( )t ihr heißt Persoana 2.
tu te numesti voi va numiti
Persoana 3. er / sie / es heißt Sie / sie heißen Persoana 3.
el / ea se numeste Dvs. / ei va numiti/se
numesc
Urmatoarele verbe apartin acestui grup: beweisen / a dovedi, heizen / a
incalzi, mixen / a mixa, reisen / a calatori, reißen / a rupe, reizen / a
provoca, setzen / a aseza, sitzen / a sedea
 Conjugare - e
Doar putine verbe nu se termina cu “en”, ci doar cu “n”. Exemple pentru asemenea
verbe sunt: dauern / a dura, erinnern / a aminti, klingeln / a suna, lächeln / a
zambi...La verbe care se termina cu l, cade la persoana 1. Singular “e”. Conjugarea se
formeaza dupa cum urmeaza:
Singular s a m m e l n / a aduna Plural
Persoana 1. ich samm ( ) le wir sammeln Persoana 1.
eu adun noi adunam
Persoana 2. du sammelst ihr sammelt Persoana 2.
tu aduni voi adunati
Persoana 3. er / sie / es sammelt Sie / sie sammeln Persoana 3.
el / ea aduna Dvs. / ei adunati /
aduna

Urmatoarele verbe apartin acestui grup: googeln / a cauta pe google, lächeln / a

zambi, klingeln / a suna, sammeln / a aduna.

Urmatoarele baze de verbe se termina in r.

(ich ändere / eu schimb, du änderst / tu schimbi, er ändert / el schimba, wir ändern
/ noi schimbam, ihr ändert / voi schimbati.):
ändern/ a schimba, dauern /a dura (posibil doar in persoana 3. Singular!!!) ,
erinnern / a aminti, feiern / a serba, klappern / a pacani, verbessern / a corecta.

A1.1 Lecția 3 - Woher kommst du?

Hallo!
Wie gehts?
Gut?
....
Auch gut!

Sper că ați repetat formulele de salut și alfabetul. Din cauza unor probleme personale, nu am mai putut
posta alte lecții. Imi cer scuze.

Astăzi vom vorbi despre cum întrebăm pe cineva unde locuiește și de unde vine ( proveniența).

În momentul în care dorim să întrebăm pe cineva de unde este de loc, de unde vine, folosim verbul
kommen = a veni

Woher kommst du? - de unde ești de loc( de unde vii)?

Woher kommen Sie? -de unde sunteți de loc? ( Sie cu literă mare indică prezența pronumelui personal
de politețe)

Dacă dorim să știm unde locuiește o persoană, folosim verbul wohnen = a sta, a locui, a trăi
Wo wohnst du? - unde locuiești?
Wo wohnen Sie? - unde locuiți dumneavoastră?

Așadar:
Hallo!
Ich bin Emilia und komme aus Timișoara?
Und du?
Woher kommst du?
......... ( vă rog pe fiecare să răspundeți la această întrebare în comentarii )
Pentru a asculta cum se pronunță, apăsați aici.

Ich wohne in Arad. Und du?

Wo wohnst du?
..... ( vă rog pe fiecare să răspundeți la această întrebare în comentarii )

Haideți să vedem cum se conjugă aceste 2 verbe, la prezent:

KOMMEN - veni

ich komme = eu vin

du kommst = tu vii
er, sie, es kommt =...
wir kommen =...
ihr kommt=...
sie,Sie kommen =...

WOHNEN - a locui, a trăi

ich wohne = eu locuiescu

du wohnst = tu locuiești
es, sie, es wohnt = el, ea, locuiește
wir wohnen = noi locuim
ihr wohnt = voi locuiți
sie,Sie wohnen = ei, ele locuiesc( dumneavoastră locuiți)

Dacă vă uitați puțin la verbe ( găsiți conjugarea unui verb și în prima noastră lecție -verbul Heißen) se
poate observa o regulă de conjugare a verbelor la prezent.

Uitați-vă , spre exemplu la verbele kommen, wohnen, heißen! Puteți observa că verbele la infinitiv se
termină în en ( veți observa că aproape toate verbele la infinitiv vor avea terminația en). Rădăcina
verbului este doar prima parte ( fără en)
de ex:
komm-en ( rădăcina este komm)
wohn-en ( rădăcina este wohn)
heiß-en ( rădăcina este heiß)

În momentul în care vrem să conjugăm un verb la timpul prezent, în limba germană, pentru marea
majoritate a verbelor, conjugarea este foarte simplă:

- la persoana I , singular, adică EU: rădăcina verbului+e

- la persoana a II-a, singular, adică TU: rădăcina verbului+st
- la persoana a III-a, singular, adică EL sau EA: rădăcina verbului+t
- la persoana I, plural, adică NOI: rădăcina verbului+en ( ca și la infinitiv)
- la persoana a II-a, plural, adică VOI: rădăcina verbului+t
- la persoana a III-a, plural, adică EI sau ELE, cât și atunci când folosim pronumele personal de
politețe SIE: rădăcina verbului+en ( ca și la infinitiv)

Haideți să facem 2 exerciții:

Ich wohne in Timisoara.

Du ............ in Arad.
Er ............. in Biled.
Sie ........... auch in Biled.
Wir........... in Banat.
Ihr ...........in Biled
Sie ...........in Berlin.
( vă rog să completați propozițiile folosind verbul wohnen, la timpul prezent)

Ich komme aus Rumänien.

Du kommst aus Frankfurt.
Er ............ aus Zürich.
Sie............ aus Deutschland.
Wir kommen aus Algerien.
 Ihr............. aus den USA.
Sie ...........aus der Ägzpten.

Vă rog să completați spațiile lipsă cu verbul kommen , folosit la timpul potrivit.

Cum vi se pare?
Dacă veti învăța regulile de baza, vi se va părea foarte simplă gramatica!

Revenim la întrebările de astăzi:

Woher kommst du?

În momentul în care dorim să știm de unde este o anumită persoană, pe lângă verb, mai folosim
și woher ( de unde?)- acesta arată o direcție de unde pleacă sau vine subiectul propoziției (sau
acțiunea).
În momentul în care răspundem la această întrebare folosim prepoziția aus.

Ich komme aus Timișoara.

Așadar când întrebăm avem WOHER + VERB + PRONUME? ( întrebare W- Frage).

Iar când răspundem la întrebare avem PRONUME+VERB+aus........

Wo wohnen Sie?

În momentul în care dorim să știm unde locuiește o anumită persoană, pe lângă verb, mai folosim și wo (
unde?) - aceasta indică un loc specific.
În momentul în care răspundem la întrebare folosim prepoziția in ( în traduce în).

Ich wohne in Timișoara.

Așadar când întrebăm avem WO + VERB + PRONUME? ( întrebare W- Frage), iar când răspundem la
întrebare avem PRONUME+VERB+in........

În concluzie verbul KOMMEN răspunde la întrebarea WOHER ( de unde? ), iar verbul WOHNEN
răspunde la întrebarea WO( unde?).
Ca și o completare: în cazul întrebării woher, verbul este de mișcare iar substantivul se va pune la
acuzativ, iar în cazul întrebării wo, verbul este static, iar substantivul se va pune la dativ ( vă voi explica
de ce, în momentul în care ajungem la dativ și acuzativ).

Ca și temă pentru zilele următoare, vă rog să răspuneți la întrebările din text.

De asemenea vă rog să rezolvați exercițiile de mai jos:

A. Fragen und Antworten. Ordnen Sie zu.

1. ......C.......Wie heißen Sie? A. In Stuttgart. Und du?

2. .................Wo wohnst du? B. In Berlin. Und Sie?
3. .................Woher kommen Sie? C. Mein Name ist Kunze.
4. .................Wo wohnen Sie? D. Aus Brasilien. Und du?
5. .................Woher kommst du? E. Emilia
6. .................Wie heißt du? F. Aus Irland. Und Sie?

B. Ergänzen Sie.
1. Paul kommt aus Algerien. .....Er.... wohnt in Innsbruck.
2. Wie heißt .................? - Maria. Und du?
3. Das ist Claudia. ................. kommt aus deutschland
4. Wo wohnen .................? - In Berlin. Und Sie?
5. Hallo, ................. bin Luisa.

Ich Sie du er sie

C. Ergänzen Sie die Tabelle

Heißen Wohnen Kommen
Ich wohne
Du kommst
Er/sie/es heißt
wir
ihr
Sie