Sie sind auf Seite 1von 32

Object 2

1. Pronumele personal - das Personalpronomen (das persönliche


Fürwort)

Declinarea pronumelui personal pentru cazurile nominativ, acuzativ, dativ si genitiv:

Pers Nominativ Acuzativ Dativ Genitiv


I ich eu mich pe mine, mă mir mie meiner al meu
II du tu dich pe tine, te dir tie deiner al tau
SG
III m er el ihn pe el, îl, l ihm lui, îi, i seiner al lui
III f sie ea sie pe ea, o ihr ei, îi, i ihrer al ei
III n es el es pe el, îl, l ihm lui, îi, i seiner al lui
I wir noi uns pe noi, ne uns nouă, ne, ni unser al nostru
II ihr voi euch pe voi, vă euch vouă, vă, vi euer al vostru
PL
pe ei, îi, i
III sie ei, ele sie ihnen lor, le, li ihrer al lor
pe ele, le

Atunci cand le folosim intr-o scrisoare, pronumele personale de persoana a II-a, singular si plural,
se scriu cu Majuscula (cand referirea se face la persoana careia ii scriem).
Pronumele personal Sie, Ihnen, Ihr, Ihre reprezinta forma de politete si se scrie intotdeauna cu
majuscula.

Intrebari specifice cazurilor


Cazul Intrebare
Nominativ Wer? - Cine? pt.persoane si Was-ce? pt lucruri,obiecte si animale
Wen?-pe cine? (pentru oamnei),Was? -Ce? (lucruri,obiecte,animale) si
Acuzativ
intrebarea Wohin? -incotro?
Dativ Wem? -cui? Wo?-Unde?,
Genitiv Wessen? - (al,a,ale) cui?

Pronumele reflexiv (das Reflexivpronomen)


2. Pronumele reflexiv - das Reflexivpronomen (das
rückbezügliche Fürwort)
In limba germana, pronumele reflexiv apare in propozitie ca si complement direct sau indirect si se
refera la aceeasi persoana sau obiect ca si subiectul. Acest pronume are forme numai pentru
acuzativ si dativ, forme care coincid adesea. Este folosit adesea cu un verb reflexiv.
Persoana Acuzativ Dativ
I mich ma mir imi
II dich te dir iti
SG III m sich se sich isi
III f sich se sich isi
III n sich - sich -
I uns ne uns ne
PL II euch va euch va
III sich se sich isi

waschen a spala
Ich wasche mich. Eu ma spal.
Du wäschst dich. Tu te speli.
Er/sie wäscht sich. El/Ea se spala.
Wir waschen uns. Noi ne spalam.
Ihr wascht euch. Voi va spalati.
Sie waschen sich. Ei/Ele se spala.

Forma de dativ este folosita mai rar.

aneignen a-si insusi


Ich eigne mir an. Eu imi insusesc.
Du eignest dir an. Tu iti insusesti.
Er/Sie eignet sich
El/Ea isi insuseste.
an.
Wir eignen uns an. Noi ne insusim.
Ihr eignet euch an. Voi va insusiti.
Sie eignen sich an. Ei/Ele isi insusesc.

Pronumele reciproc (das Reziprokepronomen)


3. Pronumele reciproc - das reziproke Pronomen (das
wechselbezügliches Fürwort)
Pronumele reciproc exprima raporturi de reciprocitate si este invariabil: einander.
Poate avea functia de acuzativ, dativ si genitiv, singular si plural.
Acuzativ
Sie besuchten einander.
Ei s-au vizitat unul pe altul.
Ele s-au vizitat una pe alta.
Ei s-au vizitat unii pe altii.
Ele s-au vizitat unele pe altele.

Dativ
Ihr helft einander.
Voi v-ati ajutat unul pe altul.
Voi v-ati ajutat unii pe altii.

Genitiv
Auch in der Ferne gedachten sie einander.
Si in departare se gandeau unul la altul.
Si in departare se gandeau unii la altii.

Pronumele reciproc einander se utilizeaza adesea compus cu prepozitii: aufeinander, miteinander,


voreinander, zueinander, etc.

Pronumele demonstrativ (das Demonstrativpronomen)


4. Pronumele demonstrativ - das Demonstrativpronomen (das
hinwaisende Fürwort)
Pronumele demonstrativ indica apropierea sau departare (in timp sau in spatiu) a fiintelor sau
lucrurilor la care se refera. El este intrebuintat atat adjectival cat si substantival.

Pronumele demonstrative in limba germana sunt:


der, die das (acesta, aceasta; acela, aceea)
dieser, diese, dieses (acest, acesta)
jener, jene, jenes (acela, aceea)
derselbe, dieselbe, dasselbe (acelasi, aceeasi)
derjenige, diejenige, dasjenige (acela, aceea)
solcher, solche, solches (un, o astfel de, asemenea)
selbst (selber) (insumi, insami)

der, die, das

Singular Plural
Caz Masculin Feminin Neutru M, F, N
Nominativ der die das die
Acuzativ den die das die
Dativ dem der dem denen
Genitiv dessen deren, derer dessen deren, derer
Pronumele demonstrativ der, dier, das, die este folosit cel mai des. Traducerea acestuia se realizeaza
in functie de context.
Intrebuintat substantival, pronumele demonstrativ se declina ca in tabelul de mai sus. Mai poate fi
intrebuintat ca adjectiv demonstrativ si pronume demonstrativ.

In limba germana, pronumele demonstrativ der, die, das se refera la un substantiv din propozitia
precedenta sau la o propozitie relativa care urmeaza.
Folosita substantival impreuna cu verbul sein, forma neutra a pronumelui demonstrativ (das) poate
face referire la substantive de orice gen, singular si plural.

Das ist mein Freund.


Acesta este prietenul meu.
Das sind meine Freunde.
Acestia sunt prietenii mei.
Das ist mein Buch.
Aceasta este cartea mea.
Das ist meine Bücher.
Acestea sunt cartile mele.

Atentie la folosirea formelor derer si deren, pot aparea confuzii.


Derer se refera la un substantiv sau pronume din propozitia care urmeaza.
Deren se refera la un substantiv sau pronume din propozitia precedenta.

dieser, diese, dieses


jener, jene, jenes
In limba germana, pronumele demonstrativ dieser, diese, diese (acest, acesta) se refera la fiinta sau
obiectul apropiat sau cunoscut.
jener, jene, jenes (acela, aceea) se refera la fiinta sau obiectul departat sau necunoscut.

Atat dieser cat si jener se declina cu terminatiile articolului hotarat.

Singular Plural
Masculin Feminin Neutru M, F, N
Nominativ dieser diese dieses diese
jener jene jenes jene
Acuzativ diesen diese dieses diese
jenen jene jenes jene
Dativ diesem dieser diesem diesen
jenem jener jenem jenen
Genitiv dieses dieser dieses dieser
jenes jener jenes jener
az Singular Plural
Masculin Feminin Neutru M, F, N
dieser Mann diese Frau dieses Kind diese Kinder
Nominativ
acest barbat aceasta femeie acest copil acesti copii
jener Mann jene Frau jenes Kind jene Kinder
acel barbat acea femeie acel copil acei copii
diesen Mann diese Frau dieses Kind dieser Kinder
Acuzativ
pe acest barbat pe aceasta femeie pe acest copil pe acesti copii
jenen Mann jene Frau jenes Kind jene Kinder
pe acel barbat pe acea femeie pe acel copil pe acei copii
diesem Mann dieser Frau diesem Kind diesen Kindern
Dativ
acestui barbat acestei femei acestui copil acestor copii
jenem Mann jener Frau jenem Kind jenen Kindern
acelui barbat acelei femei acelui copil acelor copii
dieses Mannes dieser Frau dieses Kindes dieser Kinder
Genitiv
al acestui barbat al acestei femei al acestui copil al acestor copii
jenes Mannes jener Frau jenes Kindes jener Kinder
al acelui barbat al acelei femei al acelui copil al acelor copii

Folosite substantival cu verbul sein, dieses si jenes pot face referire la un substantiv de orice gen,
singular si plural.

selbst (selber)
In limba germana pronumele demonstrative selbst (selber) corespund pronumelui de intarire din
limba romana si sunt invariabile.

ich selbst (selber) - eu insumi, insami


du selbst (selber) - tu insuti, insati

Ca pronume, selbst, sta in urma substantivului sau pronumelui determinat.


Ca adverb, selbst, sta inaintea substantivului sau a pronumelui determinat.
In cuvintele compuse se foloseste numai selbst.

derselbe, dieselbe, dasselbe


derjenige, diejenige, dasjenige

In limba germana, derselbe, dieselbe, dasselbe (acelasi, aceeasi) arata identitatea unui obiect cu
sine insusi. Acest pronume este compus din articolul hotarat der, die, das si pronumele demonstrativ
selber, selbe.

In limba germana, derjenige, diejenige, dasjenige (acela, aceea) are sens determinant selectiv. Se
intrebuinteaza in special in stilul oficial cancelaristic cand urmeaza o propozitie atributiva relativa
si cand pronumele demonstrativ der ar putea fi confundat cu articolul der.

In locul pronumelui demonstrativ derjenige, diejenige, dasjenige aflat la inceputul propozitiei si


urmat de pronumele relativ der, die, das la acelasi caz, se intrebuinteaza pronumele relative wer,
wem, wen pentru persoane si was pentru obiecte.

Caz Singular Plural


Masculin Feminin Neutru M, F, N
Nominativ derselbe dieselbe dasselbe dieselben
derjenige diejenige dasjenige diejenigen
Acuzativ denselben dieselbe dasselbe dieselben
denjenigen diejenige dasjenige diejenigen
Dativ demselben derselben demselben denselben
demjenigen derjenigen demjenigen denjenigen
Genitiv desselben derselben desselben derselben
desjenigen derjenigen desjenigen derjenigen

solcher, solche, solches


In limba germana, pronumele demonstrativ solcher, solche, solches (un, o astfel de, atare) indica in
general calitatea sau identitatea.

El poate fi folosit:
1. neprecedat de articol: solcher, solche, solches, solche (pl);
2. precedat de articolul nehotarat: ein solcher, eine solche, ein solches;
3. precedat de articolul nehotarat negat: kein solcher, keine solche, kein solches, keine solchen (pl);
4. intr-o forma prescurtata nedeclinabila, urmat de articolul hotarat: solch (ein, eine, ein).

Neprecedat de articol, se declina ca un adjectiv neprecedat de articol sau de pronume:


Caz Singular Plural
Masculin Feminin Neutru M, F, N
Nominativ solcher solche solches solche
Acuzativ solchen solche solches solche
Dativ solchem solcher solchem solchen
Genitiv solchen (solches) solcher solchen (solches) solcher

Precedate de articol nehotarat sau nehotarat negat se declina ca adjective precedate de articol
nehotarat, nehotarat negat sau pronume posesiv:

Caz Singular Plural


Masculin Feminin Neutru M, F, N
Nominativ (k)ein solcher (k)eine solche (k)ein solches keine solchen
Acuzativ (k)einen solchen (k)eine solche (k)ein solches keine solchen
Dativ (k)einem solchen (k)einer solchen (k)einem solchen keinen solchen
Genitiv (k)eines solchen (k)einer solchen (k)eines solchen keiner solchen

Pronumele posesiv (das Possessivpronomen)


5. Pronumele posesiv - das Possessivpronomen (das
besitzanzeigende Fürwort)
Pronumele posesiv inlocuieste numele posesorului si pe cel al obiectului posedat.
Se intrebuintreaza in majoritatea cazurilor adjectival.

Singular Plural
Pers I Pers II Persoana III Pers I Pers II Pers III
M F N
Adjectival mein dein sein ihr sein unser euer ihr
al meu al tau al lui al ei - al nostru al vostru al lor

In limba germana, pronumele posesiv s-a format din genitivul pronumelui personal. Pronumele
posesiv de politete se scrie cu initiala mare.

Declinarea pronumelui posesiv


La singular, pronumele posesiv se declina cu terminatiile articolului nehotarat.
La plural se declina cu terminatiile articolului hotarat.

Singular Plural
Masculin Feminin Neutru M, F, N
Nominativ mein meine mein meine
Acuzativ meinen meine mein meine
Dativ meinem meiner meinem meinen
Genitiv meines meiner meines meiner
Nominativ dein deine dein deine
Acuzativ deinen deine dein deine
Dativ deinem deiner deinem deinen
Genitiv deines deiner deines deiner
Nominativ sein seine sein seine
Acuzativ seinen seine sein seine
Dativ seinem seiner seinem seinen
Genitiv seines seiner seines seiner

Dupa aceleasi reguli se conjuga si pentru celelalte persoane.

Pronumele interogativ (das Interrogativpronomen)


6. Pronumele interogativ - das Interrogativpronomen (das fragende
Fürwort)
Pronumele interogativ poate tine locul unui nume asteptat ca raspuns la o intrebare.

In limba germana, pronume interogative sunt:


wer? was? (cine?, ce?)
welcher? welche? welches? (care?)
was für ein? was für eine? was für ein? (ce fel de?)

wer? was?
Wer spricht? Was sagt er?

In limba germana, pronumele interogativ wer? se refera la persoane indiferent de gen, atat pentru
singular cat si pentru plural.
Pronumele interogativ was? se refera la lucruri sau la o stare.

In limba germana, pronumele interogative wer? si was? se intrebuinteaza numai substantival.


Wer kommt?
Was lessen Sie?

Declinare wer? was?

Singular
Nominativ wer? was?
Acuzativ wen? was?
Dativ wem? -
Genitiv wessen? wessen?

welcher? welche? welches?


Welcher Schüler fehlt heute?

In limba germana, pronumele interogativ welcher, welche si welches, plural welche, are sens
selectiv (se refera la o anumita fiinta sau un anumit obiect).

Poate fi intrebuintat atat substantival cat si adjectival.

Welcher Schüler kommt?


Welches ist der beste Schüler?

Declinare welcher? welche? welches?

Singular Plural
masculin feminin neutru m, f, n
Nominativ welcher? welche? welches? welche?
Acuzativ welchen? welche? welches? welche?
Dativ welchem? welcher? welchem? welchen?
Genitiv welches? welcher? welches? welcher?

was für ein? was für eine? was für ein?


Was für ein Film ist das?

In germana, pronumele interogativ was für ein? was für eine? was für ein? plural was für? face
referire la calitatea sau la insusirile caracteristice unei persoane sau obiect. La intrebarea introdusa
prin acest pronume se raspunde de regula cu un adjectiv precedat de articolul nehotarat.
La pronumele interogativ was für ein? se declina numai ein (ca articol nehotarat). La plural se
intrebuinteaza numai forma was für? deoarece ein nu poate fi folosit decat la singular.

Poate fi folosit atat substantival cat si adjectival.

Was für ein Buch liest du?


Er liest ein Buch.

Declinare was für ein?

Singular Plural
masculin feminin neutru m, f, n
Nominativ was für ein? was für eine? was für ein? was für?
Acuzativ was für einen? was für eine? was für ein? was für?
Dativ was für einem? was für einer? was für einem? was für?
Genitiv was für eines? was für einer? was für eines? was für?

In unele cazuri pronumele interogativ in limba germana was für ein? este intrebuintat substantival.
In aces caz, ein, eine, ein se declina dupa regulile articolului hotarat.
In limbajul uzual, in anumite situatii, für nu urmeaza imediat dupa was.

In fata numelor de materie, de regula, articolul nehotarat ein se suprima.


Pronumele interogativ was für ein? poate fi intrebuintat si in exclamari.

Pronumele relativ (das Relativpronomen)


7. Pronumele relativ - das Relativpronomen (das bezügliche
Fürwort)
In limba germana, pronumele relativ are rol de conjunctie si poate indeplini functia unei parti de
propozitie.
Acesta leaga propozitia subordonata pe care o introduce de un substantiv sau pronume din
propozitia regenta.

Pronumele relative ale limbii germane sunt urmatoarele:


der, die, das (care)
welcher, welche, welches (care)
wer, was (cine, ce)
wo (unde)
wohin (unde, incotro)
woher (de unde)

der, die, das


Pronumele relativ der, die, das, plural die, provine din pronumele demonstrativ der, die, das si se
declina ca acesta, cu deosebirea ca la genitiv singular si plural are forma deren.
Pronumele relativ se acorda in gen si numar cu substantivul din propozitia regenta la care face
referire iar cazul este determinat de functia sintactica pe care o are pronumele propozitia relativa.

Declinare der, die, das


Singular Plural
masculin feminin neutru m, f, n
Nominativ der die das die
Acuzativ den die das die
Dativ dem der dem denen
Genitiv dessen deren dessen deren

welcher, welche, welches


Pronumele relativ welcher, welche, welches are acelasi sens cu der, die, das dar se intrebuinteaza
mai rar. Apare mai des in exprimarea scrisa.
Welcher se declina ca pronumele interogativ, cu exceptia genitivului singular si plural.

Singular Plural
masculin feminin neutru m, f, n
Nominativ welcher welche welches welche
Acuzativ welchen welche welches welche
Dativ welchem welcher welchem welchen
Genitiv dessen deren dessen deren

wer, was

Wer nicht arbeitet, soll auch nicht essen.


Cine nu muncste sa nu manance.

Pronumele relative wer si was sunt pronume substantivale de generalizare si se intrebuinteaza


numai la singular.
In limba germana, pronumele relativ se acorda in gen si numar cu substantivul sau pronumele la
care se refera. Cazul pronumelui relativ este determinat de functia sa sintactica in propozitia
relativa.
Pronumele wer se refera numai la fiinte si nu are nici gen, nici numar.

wo
Die Stadt, wo er wohnt, liegt am Rhein.
Orasul unde locuieste se afla pe malul Rinului.

wohin
Die Stadt, wohin ich fahre, liegt am Rhein.
Orasul unde merg se afla pe malul Rinului.

woher
Die Stadt, woher er kommt, liegt am Rhein.
Orasul de unde vine el se afla pe malul Rinului.
2.Pronumele nehotarat (das Indefinitpronomen)
8. Pronumele nehotarat - das Indefinitpronomen (das unbestimmte
Fürwort)
In limba germana, pronumele nehotarat are rolul de a inlocui un substantiv fara a da insa o indicatie
precisa asupra acestuia.
Unele pronume nehotarate se intrebuinteaza numai substantival iar altele substantival sau adjectival.

Pronume nehotarate folosite doar substantival - prima parte

Pronume nehotarate folosite substantival sau adjectival:


alle (toti, toate)
ander
beide (ambii, ambele, amandoi, amandoua)
einige - etliche (cativa, cateva, unii, unele)
ein paar; ein bißchen; etwas
jeder, jede, jedes (fiecare, oricare, iricine, orice)
jedweder, jedwede, jedwedes
jeglicher, jegliche, jegliches
mancher, manche, manches (cate un, cate o, unii, unele, cativa, mai multi, mai multe)
mehrere (mai multi, mai multe)
nichts; sämtlich;
viele (multi, multe)
wenige (putini, putine)
welcher
wer, was

all
Pronumele nehotarat all este folosit de regula la plural si exprima o totalitate de fiinte sau lucruri,
numarul lor complet.

Declinarea pronumelui all

Caz Singular Plural


masculin feminin neutru m, f, n
Nominativ aller alle alles alle
Acuzativ allen alle alles alle
Dativ allem aller allem allen
Genitiv alles (allen) aller alles (allem) aller

Pronumele nehotarat all nu este niciodata precedat de un articol iar substantivul care ii urmeaza
ramane de cele mai multe ori nearticulat.

ander
Pronumele nehotarat ander neaga identitatea unei anumite fiinte sau a unui lucru cu o alta fiinta sau
un alt lucru. Pronumele ander mai poate arata de asemenea ca doua lucruri sunt de calitate sau de
natura diferita.

Pronumele nehotarat ander poate fi intrebuintat:

1. precedat de articol hotarat


der, die, das andere - celalalt

2. precedat de articol nehotarat sau nehotarat negat


(k)ein anderer, (k)eine andere, (k)ein anderes - (nici) un altul, (nici) o alta

3. neprecedat de articol
anderer, andere, anderes - alt, alta

Traducerea pronumelui ander se face in functie de articolul care il preceda.

Declinarea pronumelui ander - precedat de articol hotarat

Caz Singular Plural


masculin feminin neutru m, f, n
Nominativ der andere die andere das andere die anderen
Acuzativ den anderen die andere das andere die anderen
Dativ dem anderen der anderen dem anderen den anderen
Genitiv des anderen der anderen des anderen der anderen

Declinarea pronumelui ander - precedat de articol nehotarat

Caz Singular Plural


masculin feminin neutru m, f, n
Nominativ (k)ein anderer (k)eine andere (k)ein anderes keine anderen
Acuzativ (k)einen anderen (k)eine andere (k)ein anderes keine anderen
Dativ (k)einem anderen (k)einer anderen (k)einem anderen keinen anderen
Genitiv (k)eines anderen (k)einer anderen (k)eines anderen keiner anderen

Declinarea pronumelui ander - neprecedat de articol

Caz Singular Plural


masculin feminin neutru m, f, n
Nominativ anderer andere anderes andere
Acuzativ anderen andere anderes andere
Dativ anderem anderer anderem anderen
Genitiv anderen anderer anderen anderer

beide

In limba germana, pronumele nehotarat beide face referire la doua fiinte sau lucruri care sunt
presupuse a fi cunoscute. Beide poate fi folosit precedat sau neprecedat de articolul hotarat.

Neprecedat de articolul hotarat, beide se foloseste de cele mai multe ori la plural si este accentuat.
In acest caz se declina cu terminatiile articolului hotarat. Substantivul precedat de beide ramane
intotdeauna nearticulat.

Plural
m, f, n
Nominativ beide
Acuzativ beider
Dativ beiden
Genitiv beide

La singular se foloseste numai forma substantivala neutra, beides. In traducere: ambele lucruri, una
si alta.
In acest caz, genitivul nu se intrebuinteaza.

Singular
Neutru
Nominativ beides
Acuzativ beides
Dativ beidem

Precedat de articolul hotarat (die beiden) pronumele este intrebuintat numai la plural.

Plural
m, f, n
Nominativ die beiden
Acuzativ die beiden
Dativ den beiden
Genitiv der beiden

einig - etlich
Pluralul ambelor pronume indica un numar nedeterminat de fiinte sau obiecte.
Singularul acestor pronume se intrebuinteaza mai ales inaintea substantivelor nume de materie
pentru a indica un interval de timp, masuri.
In limba germana, pronumele nehotarat etlich este folosit foarte rar, optandu-se in locul acestuia
pentru einig.

Declinare einig - etlich

Singular Plural
masculin feminin neutru m, f, n
Nominativ einiger einige einiges einige
etlicher etliche etliches etliche
Acuzativ einigen einige einiges einige
etlichen etliche etliches etliche
Dativ einigem einiger einigem einigen
etlichem etlicher etlichem etlichen
Genitiv einigen einiger einigen einiger
etlichen etlicher etlichen etlicher

ein paar
Acest pronume este sinonim cu pluralul lui einig - etlich dar este invariabil.

ein bißchen

Acest pronume se refera la notiuni cunoscute pentru a indica o cantitate mica dintr-un tot. La fel ca
si ein paar, ein bißchen este invariabil.

etwas

Acest pronume indica in mod foarte general o cantitate sau parte nedeterminata sau un lucru
oarecare. Pronumele etwas este invariabil.
Lipsa de determinare cantitativa poate fi determinata prin irgend.

Declinare etwas

Caz Singular
Nominativ (irgend) etwas Schönes
Acuzativ (irgend) etwas Schönes
Dativ (irgend) etwas Schönem
Genitiv (irgend) etwas Schönen

jeder, jedweder, jeglicher


jede, jedwede, jegliche
jedes, jedwedes, jegliches
Aceste pronume individualizeaza un tot si indica fiecare unitate in parte. Aceste pronume nehotarate
nu au decat forme de singular.
In limba germana, pronumele nehotarate jeder, jedweder si jeglicher sunt sinonime, se deosebesc
insa prin valoarea lor stilistica:
- jeder se foloseste cel mai frecvent si in orice stil;
- jedweder este mai accentuat decat jeder si este folosit intr-un limbaj ales;
- jeglicher se foloseste numai in limbajul poetic, in stilul solemn.

Declinare jeder; jede; jedes

Singular
masculin feminin neutru
jeder jede jedes
Nominativ jedweder jedwede jedwedes
jeglicher jegliche jegliches
jeden jede jedes
Acuzativ jedweden jedwede jedwedes
jeglichen jegliche jegliches
Dativ jedem jeder jedem
jedwedem jedweder jedwedem
jeglichem jeglicher jeglichem
jedes (jeden) jeder jedes (jeden)
Genitiv jedwedes (jedweden) jedweder jedwedes (jedweden)
jegliches (jeglichen) jeglicher jegliches (jeglichen)

Pronumele jeder; jede; jedes se declina ca articolul hotarat. La genitiv masculin si neutru poate
primi terminatia en daca substantivul primeste terminatia (e)s.

In limba germana, pronumele nehotarat jeder poate fi precedat de articolul hotarat. In acest caz el se
declina ca un adjectiv atributiv precedat de articol nehotarat.

Declinare

Caz Singular
masculin feminin neutru
Nominativ ein jeder eine jede ein jedes
Acuzativ einen jeden eine jede ein jedes
Dativ einem jeden einer jeden einem jeden
Genitiv eines jeden einer jeden eines jeden

Folosit substantival, (ein) jeder - oricine, se poate referi la persoane de orice gen.

manch
Pronumele nehotarat manch se declina ca si jeder cu completarea ca manch are si forma de plural.
Pronumele manch poate fi intarit prin gar, so.

Declinare manch

Singular Plural
masculin feminin neutru m, f, n
Nominativ mancher manche manches manche
Acuzativ manchen manche manches manche
Dativ manchem mancher manchem manchen
Genitiv manches (manchen) mancher manches (manchen) mancher

mehrere

In limba germana, acest pronume nehotarat este sinonim cu einige si cu ein paar. Mehrere are doar
forma de plural si se declina ca articolul hotarat.

Declinare mehrere
Caz Plural
m, f, n
Nominativ mehrere
Acuzativ mehrer
Dativ mehreren
Genitiv mehrere

nichts

Nichts este un pronume invariabil, antomin lui etwas. Acesta nu poate face referire la persoane.
Pronumele nichts poate fi folosit adjectival numai inaintea unui adjectiv substantivizat.
Cazul genitiv este folosit foarte rar.

Declinare nichts

Caz Singular
Nominativ nichts Interessantes
Acuzativ nichts Interessantes
Dativ nichts Interessantem
Genitiv nichts Interessanten

sämtlich
In limba germana, pronumeme sämtlich este sinonim cu alle, fiind mai accentuat decat acesta.
Sämtlich poate face referire atat la fiinte cat si la lucruri.
In unele cazuri poate fi folosit la singular si capata intelesul lui ganz (intreg, tot).

Sämtlich se declina ca un adjectiv atributiv.

Singular Plural
masculin feminin neutru m, f, n
Nominativ sämtlicher sämtliche sämtliches sämtliche
Acuzativ sämtlichen sämtliche sämtliches sämtliche
Dativ sämtlichem sämtlicher sämtlichem sämtlichen
Genitiv sämtlichen sämtlicher sämtlichen sämtlicher

viel - wenig
Pronumele nehotarat viel face referire la un numar relativ mare de fiinte sau lucruri. Pronumele
wenig este antonimul lui viel.
In limba germana, viel si wenig se declina ca un adjectiv atributiv.

Singular Plural
masculin feminin neutru m, f, n
Nominativ der viele die viele das viele die
Acuzativ den vielen die viele das viele die
vielen
Dativ dem vielen der vielen dem vielen den
Genitiv des vielen der vielen des vielen der
N mein vieler meine viele mein vieles meine
A meinen vielen meine viele mein vieles meine vielen
D meinenm vielen meiner vielen meinem vielen meinen
G meines vielen meiner vielen meines vielen meiner
Nominativ vieler viele vieles viele
Acuzativ vielen viele vieles viele
Dativ vielem vieler vielem vielen
Genitiv vielen (vieles) vieler vielen (vieles) vieler

welcher
Se foloseste numai substantival.
Wir haben nicht genug Brot zu Hause, wir müssen noch welckes kaufen.
Dort sind Zeitschriften, nimm dir welche.

wer, was
Pronumele wer se intrebuinteaza in majoritatea cazurilor substantival. Pronumele was se
intrebuinteaza atat substantival cat si adjectival. Pronumele wer si was pot fi considerate sinonime
pentru jemand si etwas traducandu-se prin cineva, ceva.

1.Pronumele nehotarat (das Indefinitpronomen)


8. Pronumele nehotarat - das Indefinitpronomen (das unbestimmte
Fürwort) (partea 1)
Pronume nehotarate folosite substantival - prima parte
Pronume nehotarate folosite adjectival & substantival - partea a doua

In limba germana, pronumele nehotarat are rolul de a inlocui un substantiv fara a da insa o indicatie
precisa asupra acestuia.

Unele pronume nehotarate se intrebuinteaza numai substantival iar altele substantival sau adjectival.

Pronume nehotarate folosite doar substantival:


einer, eine, eines (unul)
keiner, keine, keines (niciunul)
jedermann
jemand (cineva)
niemand (nimeni)
man

Pronume nehotarate folosite substantival sau adjectival:


alle (toti, toate)
ander
beide (ambii, ambele, amandoi, amandoua)
einige - etliche (cativa, cateva, unii, unele)
ein paar; ein bißchen; etwas
jeder, jede, jedes (fiecare, oricare, iricine, orice)
jedweder, jedwede, jedwedes
jeglicher, jegliche, jegliches
mancher, manche, manches (cate un, cate o, unii, unele, cativa, mai multi, mai multe)
mehrere (mai multi, mai multe)
nichts; sämtlich;
viele (multi, multe)
wenige (putini, putine)
welcher
wer, was

einer, eine, eines (unul, una)


keiner, keine, keines (niciunul, niciuna)
Pronumele mai sus mentionate, in limba germana, se refera la o persoana oarecare, fara sa o
specifice.
Aceste pronume nehotarate se conjuga conform regulilor articolului hotarat.
einer, eine, eines nu au forma proprie de plural folosindu-se la plural pronumele welche.

Caz Singular Plural


masculin feminin neutru m, f, n
Nominativ (k)einer (k)eine (k)eines keine
Acuzativ (k)einen (k)eine (k)eines keine
Dativ (k)einem (k)einer (k)einem keinen
Genitiv (k)eines (k)einer (k)eines keiner

In germana, pronumele nehotarat einer, eine, eines poate fi precedat de articolul hotarat.
In aceasta situatie el se declina ca si adjectiv atributiv precedat de articol hotarat si poate fi folosit si
la plural.

Declinarea pronumelui in acest caz este prezentata in urmatorul tabel:

Caz Singular Plural


masculin feminin neutru m, f, n
Nominativ der eine die eine das eine die einen
Acuzativ den einen die eine das eine die einen
Dativ dem einen der einen dem einen den einen
Genitiv des einen der einen des einen der einen

jedermann
Acest pronume provine din constructie jeder + Mann si face referire numai la persoane.
Are aceeasi forma pentru toate genurile (la genitiv primeste terminatia s) si nu are plural.
Este folosit de regula in stilul beletristic.

Declinarea pronumelui jedermann poate fi studiata in tabelul de mai jos:

Caz Singular
m, f, n
Nominativ jedermann
Acuzativ jedermann
Dativ jedermann
Genitiv jedermanns

jemand, niemand (cineva, nimeni)

Aceste pronume fac referire la persoane necunoscute.


Nu au forma de plural.
La genitiv primesc terminatia es iar pentru dativ si acuzativ pot fi folosite cu sau fara terminatie.

Declinare jemand, niemand

Caz Singular
m, f, n
jemand
Nominativ
niemand
jemand(en)
Acuzativ
niemand(en)
jemand(em)
Dativ
niemand(em)
Genitiv jemand(e)s
niemand(e)s

man
Pronumele nehotarat man provine din nominativul singular al substantivului Mann.
Are functia de prenume nehotarat de persoana a III-a singular si poate face referire la una sau mai
multe persoane, indiferent de gen.
Pronumele man are un singur caz, nominativ singular, motiv pentru care poate fi folosit numai cu
functia sintactica de subiect. Subiectul cere intotdeauna un predicat la persoana a III-a singular.
Pentru cazurile dativ si acuzativ, pronumele nehotarat man este este inlocuit cu formele
corespunzatoare pronumelui einer (A - einen, D – einem).
Pronumele man nu are corespondent in limba romana iar traducerea se face in functie de context.
Man sagt, dass dieser Film gut ist.
Lumea spune ca acest film este bun.
Man klopft an die Tür.
Bate la usa.
Man soll nicht rauchen.
Ei nu ar trebui sa fumeze.
Tu nu ar trebui sa fumezi.
Man soll genug schlafen, um gesund zu bleiben.
Ar trebui sa dormi suficient, sa ramai sanatos.
Man weiß, daß man wählen soll.
Oamenii stiu ca ar trebui sa voteze.
Man muss auf die Verkehrssregeln achten.
Trebuie sa fim atenti la regulile de circulatie.
Man kann nie wissen, wozu das gut ist.
Nu poti sa stii niciodata la ce este bun acest lucru.

Verbe cu particula separabila


In limba germana se pot forma verbe noi cu ajutorul unor particule separabile, schimbandu-se astfel
sensul de baza al verbului.
Particulele folosite in crearea de verbe noi pot fi separabile, neseparabile sau oscilante.

In cazul verbelor cu particula separabila, aceasta este intotdeuna accentuata.


Particula separabila poate fi un prefix, o prepozitie, un adverb, un adjectiv, un substantiv sau un
verb.

Particule separabile folosite in crearea de noi


verbe
Prefix ent entgehen
Prepozitie aus ausgehen
Adverb zurück zurückgehen
gehen
Adjectiv los losgehen
Substantiv Heim heimgehen
Verb spazieren spazierengehen

Atunci cand in propozitia principala este folosit un verb cu particula separabila, aceasta trece pe
ultimul loc in propozitie la timpurile: indicativ prezent, imperfect si imperativ.

Altfel spus, particula se separa de verb atunci cand acesta sta pe primul sau al doilea loc in
propozitie. Nu se separa atunci cand verbul se afla pe ultimul loc in propozitie (propozitii
secundare, subordonate introduse).

In cazul participiului II (participiu perfect) , prefixul -ge se interpune intre particula si verb:
- ankommen - angekommen
- einkaufen - eingekauft

Prefixul -ge se omite in cazul:


- verbelor cu compunere dubla (verbe la care particula separabila este urmata de o particula
inseparabila): anvertraut;
- verbelor care se termina in sufixe accentuate de origine negermana -ieren sau -oren:
herumspazieren - herumspaziert.

In cazul infinitivului prepozitional, zu se plaseaza intre particula si verbul de baza:


aufzustehen, anzuvertrauen, anzuerkennen.

Principalele particule separabile folosite la constructia verbelor


ab abfahren (er fährt ab) abholen (er holt ab)
an anziehen (er zieht an) anfangen (er fängt an)
auf aufmachen (er macht auf) aufstehen (er steht auf)
aus ausziehen (er zieht aus) aussteigen (er steigt aus)
bei beibringen (er bringt bei) beitragen (er trägt bei)
ein einkaufen (er kauft ein) einladen (er lädt ein)
fest festlegen (er legt fest) feststellen (er stellt fest)
fort fortgehen (er geht fort) fortfahren (er fährt fort)
her herkommen (er kommt her) herholen (er holt her)
herein hereinholen (er holt herein) hereinlassen (er lässt herein)
heraus herausarbeiten (er arbeitet heraus) herausfordern (er fordert heraus)
hin hingehen (er geht hin) hinfahren (er fährt hin)
hinaus hinausgehen (er geht hinaus) hinauslaufen (er läuft hinaus)
los loslassen (er lässt los) losfahren (er fährt los)
mit mitbringen (er bringt mit) mitteilen (er teilt mit)
nach nachfragen (er fragt nach) nachdenken (er denkt nach)
vor vorkommen (es kommt vor) vorhaben (er hat vor)
vorbei vorbeigehen (er geht vorbei) vorbeilaufen (er läuft vorbei)
weg weggehen (er geht weg) wegfahren (er fährt weg)
weiter weitergehen (er geht weiter) weiterkommen (er kommt weiter)
zu zumachen (er macht zu) zusagen (er sagt zu)
zurück zurückkommen (er kommt zurück) zurückgeben (er gibt zurück)
zusammenarbeiten (er arbeitet
zusammen zusammensetzen (er setzt zusammen)
zusammen)
Verbe cu particula neseparabila
Asa cum am mentionat si in articolul precedent, Verbe cu particula separabila, in limba germana se
pot forma noi verbe cu ajutorul anumitor particule. Aceste particule pot fi neseparabile
(inseparabile), separabile sau oscilante.

Pentru verbele formate cu particula neseparabila trebuie sa retinem ca aceasta este intotdeauna
neaccentuata.
Aceste verbe se conjuga dupa regulile conjugarii verbelor simple, cu mentiunea ca la Participiu II
nu primesc prefixul (augmentul) ge-.
In cazul unor verbe compuse inseparabil nu mai exista forma de baza a verbului: beginnen - ginnen,
verlieren - lieren.

Principalele particule neseparabile folosite in constructia verbelor noi


be bezahlen (er bezahlt) befreien, begehen, bekommen, beschreiben
emp empfangen (er empfängt) empfehlen, empfinden
ent entscheiden (er entscheidet) entgegnen, enthalten, entstellen
er erzählen (er erzählt) erfinden, erhalten, ersetzen, erzengen
ge gefallen (er gefällt) gelingen, gehören, gewähren
miss missfallen (er missfällt) misstrauen
ver verbringen (er verbringt) verbieten, vergeben, verzeihen
zer zerstören (er zerstört) zerbrechen, zerreißen

Particula miß este de asemenea inseparabila, insa accentuata in unele verbe cu compunere simpla si
in toate verbele cu compunere dubla: mißbilden, mißgestalten, mißverstehen.

Verbe cu particula oscilanta


Pe langa verbele cu particula separabila si inseparabila, in limba germana exista o categorie de
verbe compuse cu ajutorul particulelor oscilante.
Particulele oscilante pot fi atat separabile (accentuate) cat si inseparabile (neaccentuate).

Anumite particule pot fi folosite cu acelasi verb schimbandu-i acestuia sensul in functie de forma
utilizata.

Sensul verbului compus cu particula separabila este, de regula, sensul particulei plus sensul
verbului folosit.
In cazul verbelor compuse cu particula neseparabila, sensul acestora este, de regula, abstract,
figurat.
Particule oscilante folosite cu acelasi verb
Particula Folosita separabil Folosita inseparabil
durch durchschauen a vedea prin durchschauen a recunoaste
hinter hintertreiben a goni hintertreiben a dejuca
über übersetzen a trece peste übersetzen a traduce
um umschreiben a transcrie umschreiben a parafraza
unter unterstehen a se adaposti unterstehen a depinde
wieder wiederholen a readuce wiederholen a repeta
Particule oscilante folosite cu verbe diferite
voll vollfüllen a umple (complet) vollbringen a executa
wider widerspiegeln a reflecta widersprechen a contrazice

Verbe in germana
Verbul este partea de vorbire flexibila care exprima actiunea, starea sau existenta:
• bleiben (a ramane)
• wohnen (a locui, a domicilia)
• bewegen (a mișca)
• erwachen (a se trezi)
• kosten (a costa).

Dupa functiile pe care le au in propozitii, verbele in germana pot fi clasificate in doua grupe:
forme predicative si forme auxiliare.
Formele predicative pot forma singure predicatul unei propozitii.
Ich lerne Deutsch. Eu invat germana.

Verbele auxiliare se impart in doua categorii: verbe auxiliare de timp si verbe modale.
Formele auxiliare de timp ajuta la formarea diatezei pasive, a timpurilor compuse si a
conditionalului.
Formele auxiliare de timp sunt haben, sein si werden.

Verbele modale ajuta la exprimarea unei modalitati, a unei posibilitati, a unei dorinte, a unei
permisiuni, a unei necesitati, a unei obligatii, a unei intentii, etc.
Acestea sunt: können, mögen, dürfen, müssen, sollen si wollen.
Din punct de vedere al complementului, verbele in germana se pot clasifica in: tranzitive si
intranzitive.
Formele tranzitive sunt acelea care pot avea un complement in acuzativ (complement direct).
Formele intranzitive sunt cele care nu pot avea un complement in acuzativ.

Verbele reflexive sunt acele verbe care sunt insotite intotdeauna de un pronume reflexiv.
Majoritatea formelor reflexive sunt insotite de un pronume reflexiv in acuzativ.
Daca exista un complement direct in propozitie sau o propozitie secundara cu aceasta functie, atunci
pronumele reflexiv este in dativ.
Verbele reflexive se pot clasifica in: reflexive permanente si reflexive ocazionale.

La formele reflexive permanente (sau propriu-zise), pronumele reflexiv face parte integranta din
predicat.
In cazul reflexivelor ocazionale, pronumele reflexiv nu mai face parte din predicat, acestea fiind
insotite insa de un complement in acuzativ.
Spre deosebire de limba romana, in limba germana pronumele reflexiv sta in urma verbului
conjugat.

Din punct de vedere al caracterului lor personal, verbele in germana se pot clasifica in: personale
si impersonale.
Majoritatea acestora sunt verbe personale, adica pot primi subiecte la cele trei persoane (singular si
plural): ich arbeite, du arbeitest, er arbeitet, wir arbeiten, ihr arbeitet, sie arbeiten.
Unele forme sunt folosite numai impreuna cu subiecte la persoana a III-a: blühen (a inflori), grünen
(a inverzi), verwelken (a se ofili).
Altfel spus, formele personale exprima cinci categorii:
• cele trei persoane;
• cele doua numere;
• cele sase timpuri (prezent, imperfect, perfect, mai mult ca perfect, viitor 1 si viitor 2);
• cele trei diateze (activul, pasivul si pasivul starii);
• cele trei moduri (indicativul, conjunctivul si imperativul);
Verbele impersonale se folosesc numai impreuna cu pronumele "es" si se impart in: impersonale
permanente, verbe care exprima fenomene ale naturii sau stari sufletesti si verbul geben cu sensul
de a exista. Formele impersonale nu exprima persoana, numarul, modul si nu se conjuga.
Unele verbe in germana pot fi folosite atat la forma personala cat si la cea impersonala: klingeln (a
suna).

Din punct de vedere al duratei actiunii verbale si al gradului ei de realizare distingem verbe
perfective, imperfective si iterative.

Verbele perfective exprima o actiune sau o stare limitata in timp, adica inceputul sau sfarsitul ei.
• ein/schlafen (a adormi, a atipi)
• entlaufen (a fugi, a dezerta)
• ergründen (a cerceta, a sonda)
• erwarten (a astepta)
• stellen (a pune, a aseza)
• ausschlafen (a trezi)
• verbluten (a-si pierde sangele)
Verbele imperfective exprima o actiune sau o stare fara o limitare in timp.
• schlafen (a dormi)
• blühen (a inflori)
• laufen (a alerga)
• grüßen (a saluta)
• warten (a astepta)
• liegen (a zacea)
• sitzen (a sedea)
• stehen (a sta pe)
• trinken (a bea)
• bluten (a sangera)
• brennen (a arde)
Verbele iterative exprima repetarea unei actiuni.
• schmeicheln (a mangaia)
• streicheln (a dezmierda, a mangaia)
Pentru a putea conjuga corect un verb in germana la toate modurile si timpurile, este necesar sa
cunoastem cele trei forme de baza (Grundformen) ale acestuia: infinitiv prezent, imperfect
indicativ si participiu II.
• fahren - fur - gefahren
• lernen - lernte - gelernt
• nennen - nannte - genannt
• antworten - antwortete - geantwortet
• lernen - lernte - gelernt
• spielen - spielte - gespielt
In functie de conjugare, putem clasifica verbele in: verbe mixte (conjugare tare), verbe regulate
(conjugare slaba) si verbe neregulate.
Formele regulate nu isi modifica vocala din radacina la formele de baza si in cursul flexiunii
(conjugarii).
Formele neregulate isi schimba vocala din radacina la imperfect si, uneori, la participiu II. Multe
verbe neregulate schimba vocala din radacina si la prezent indicativ, la persoanele a II-a si a III-a
singular. Pentru o lista cu formele neregulate accesati link-ul de mai sus.
Unele verbe in germana au atat forme regulate cat si forme neregulate, acestea din urma fiind
preferate in limbajul actual.
Formele mixte combina caracteristicile formelor regulate si neregulate: formeaza imperfectul cu
sufixul "-te" si participiul II cu "-t" si schimba vocala din radacina.

Adjective uzuale - Cuvinte în germană


Să ne îmbogățim vocabularul cu aceste adjective uzuale din limba germană.
După cum știm cu toții, adjectivul este o parte importantă a oricărei limbi. Cu ajutorul acestora
putem da detalii clare cu privire la un obiect, persoană, acțiune și așa mai departe. Din păcate, la
capitolul adjective, "limbajul mâinilor" nu ne este de niciun folos ?

Din lista de mai jos puteți învăța o serie de adjective des întâlnite în limba germană.

rumos schön, schöner, am schönsten


urat hässlich, hässlicher, am hässlichsten
mare groß, größer, am größten
mic klein, kleiner, am kleinsten
puternic stark, stärker, am stärksten
înalt hoch, höher, am höchsten
gras dick, dicker, am dicksten

slab dünn, dünner, am dünnsten


harnic fleißig, fleißiger, am fleißigsten
leneș faul, fauler, am faulsten
înfometat hungrig, hungriger, am hungrigsten
rapid schnell, schneller, am schnellsten
încet langsam, langsamer, am langsamsten
lung lang, länger, am längsten
scurt kurz, kürzer, am kürzsten
tare fest, fester, am festesten
tare (vocea) laut, lauter, am lautesten
moale weich, weicher, am weichsten
lat breit, breiter, am breitesten
îngust eng, enger, am engsten
relaxant entspannend, entspannender, am entspannendsten
stresant anstrengend, anstrengender, am anstrengendsten
dulce süß, süßer, am süßesten
amar bitter, bitterer, am bittersten

acru sauer, sauerer, am sauersten


picant pikant, pikanter, am pikantesten
sarat salzig, salziger, am salzisten
iute scharf, schärfer, am schörfsten
colorat bunt, bunter, am buntesten
greu schwer, schwerer, am schwersten
imposibil unmöglisch, unmöglicher, am unmöglichsten
incredibil unglaublich, unglaublicher, am unglaublichsten
draguț nett, netter, am nettesten
politicos höflich, höflicher, am höflichsten
nehotărât unschlüssig, unschlüssiger, am unschlüssigsten
insensibil gefühllos, gefühlloser, am gefühllosesten

Zilele saptamanii in germana


Studiind lecția următoare, vei putea să-ți îmbogățești vocabularul cu zilele săptămânii și câteva
cuvinte asociate cu acest subiect. Am trecut în tabel variantele de singular și plural, însoțite de
articolul corespunzător.

Învață ușor și fără efort zilele saptamanii in germana cu ajutorul următoarelor propoziții.
Exemplele de mai jos te vor ajuta să-ți fixezi mai ușor în memorie noile cuvinte și să-ți dezvolți
astfel vocabularul.

De reținut faptul că toate zilele în limba germană sunt substantive masculine, deci sunt precedate de
articolul hotărât der. La plural, toate substantivele sunt precedate de articolul hotărât die.

Care sunt zilele saptamanii in germana?


Am trecut în tabelul de mai jos cele 7 zile împreună cu câteva cuvinte importante pentru acest
subiect.

zilele saptamanii germana


die Wochentage
Zi der Tag die Tage
Luni der Montag die Montage
Marti der Dienstag die Dienstage
Miercuri der Mittwoch die Mittwoche
Joi der Donnerstag die Donnerstage
Vineri der Freitag die Freitage
Sambata der Samstag die Samstage
Duminica der Sonntag die Sonntage
Saptamana die Woche die Wochen
Cuvinte asociate zilelor saptamanii
Astăzi Heute
Mâine Morgen
Poimâine Übermorgen
Ieri Gestern
Alaltăieri Vorgestern

Poți descărca de aici această lecție în format PDF:


? Zilele saptamanii in germana

Propoziții cu zilele saptamanii in germana


Așa cum am menționat la începutul acestei lecții, exemplele următoare te vor ajuta să înțelegi și să
fixezi noile cuvinte în context. Fiecare zi este însoțită și de pronunția acesteia în germană. Vă
încurajez pe toți ca după ce parcurgeți această lecție să vă creați propriile propoziții.
Montag der Montag die Montage
Montag ist der erste Tag der Woche.
Luni este prima zi a săptămânii.
Das Gras wächst auch am Montag nicht.
Lunea nici iarba nu crește.
Montag ist der erste Arbeitstag.
Luni este prima zi de muncă.
Dienstag der Dienstag die Dienstage
Dienstag ist der zweite Tag der Woche.
Marți este a doua zi a săptămânii.
Am Dienstag gehen wir ins Restaurant.
Marți mergem la restaurant.
Am Dienstag frühstücken wir mit der Familie.
Marțea luăm micul dejun în familie.
Mittwoch der Mittwoch die Mittwoche
Mittwoch ist der dritte Tag der Woche.
Miercuri este ziua a treia a săptămânii.
Am Mittwoch haben wir einen Arzttermin.
Miercuri avem programare la doctor.
Ich komme am Mittwoch dir zu besuchen.
Vin miercuri să te vizitez.
Donnerstag der Donnerstag die Donnerstage
Donnerstag ist der vierte Tag der Woche.
Joi este a patra zi a săptămânii.
Am Donnerstag gehen wir in den Park zu spazieren.
Joia mergem în parc să ne plimbăm.
Ich komme nächsten Donnerstag dir zu besuchen.
Joia viitoare vin să te vizitez.
Freitag der Freitag die Freitage
Freitag ist der fünfte Tag der Woche.
Vineri este a cincea zi a săptămânii.
Eines Freitags bin ich in Deutschland gelandet.
Într-o zi de vineri am aterizat în Germania.
Ich esse am Freitag nichts.
Vinerea nu mănânc nimic.
Samstag der Samstag die Samstage
Samstag ist der sechste Tag der Woche.
Sâmbătă este a șasea zi a săptămânii.
Am Samstag besuchen wir unsere Großeltern.
Sâmbăta mergem în vizită la bunici.
Am Samstag gehen wir nicht zur Arbeit.
Sâmbăta nu mergem la muncă.
Sonntag der Sonntag die Sonntage
Duminică este a șaptea zi a săptămânii.
Sonntag ist der siebte Tag der Woche.
Sonntag ist der Tag des Herrn.
Duminica este ziua Domnului.
Am Sonntag genießen wir das Leben.
Duminica ne bucurăm de viață.

Știați că...?
Ziua de Joi poartă denumirea zeului german al războiului și tunetului, Thor ?! Thor influențează atât
denumirea zilei de joi în limba engleză (Thursday) cât și în germană (Donnerstag), unde Donner se
traduce prin tunet.
În mod similar avem Wodan, Freya și Saturn pentru miercuri, vineri și sambata.

Cuvinte și fraze pe care trebuie să le știi pentru a putea exprima corect informații cu privire la zile,
săptămâni, luni...

Cuvinte asociate zilelor saptamanii


Welcher Tag ist heute? Ce zi este astăzi?
Den wievielten haben wir heute? Ce dată este astăzi?
Welches Datum haben wir
Ce dată este astazi?
heute?
Wann hast du Geburtstag? Când este ziua ta de naștere?
An welchem Tag? În ce zi?
Wann wollen wir uns treffen? Cănd să ne întâlnim?
Wo wollen wir uns treffen? Unde să ne întâlnim?
irgendwann cândva
jeden Tag fiecare zi
pro Tag in fiecare zi
täglich zilnic
jede Woche în fiecare săptămână
diese Woche săptămâna aceasta
nächste Woche săptămâna viitoare
das Wochenende sfârșitul de săptămână
am Wochenende în weekend (sâmbătă și duminică)
während der Woche în timpul săptămânii
wochentags în zilele săptămânii
die Ferien vacanța
in den (Sommer) Ferien în timpul vacanței (de vară)
der Feiertag sărbătoarea (ex. Pastele)

Alte câteva exemple


Was wir Morgen sein?
Ce va fi maine?
Welcher Tag ist Heute?
Ce zi este astazi?
Heute ist Mittwoch.
Astazi este miercuri.
"Morgen wirst du eine Frau sein, meine Tochter."
Maine vei fi o femeie, fiica mea.
Morgen wird Donnerstag sein .
Maine va fi joi.

Das könnte Ihnen auch gefallen