Grammatikibersicht
Sumar de gramaticad
A Ubersicht iiber die Satzgliedstellung
Ordinea cuvintelor in propozitie
I. Das Verb und seine Erganzungen
Verbul si determindrile sale
In germana, ca si in romand, verbul (la un mod personal) este nucleul
propozitiei. Verbul determind numarul si felul completdrilor dintr-o propozitie.
In prima serie a cursului nostru am facut cunostinjd cu trei feluri de
determindari:
1, die Nominativ-Erganzung /subiectul
2, die Qualitativ-Erganzung / numele predicativ
3. die Akkusativ-Erganzung /complementul direct
1. Die Nominativ-Erganzung / Subiectul
In aproape fiecare propozitie existd un subiect (Nominativ-Ergdnzung)
aflat in cazul nominativ, care poate avea diferite forme.
2. Die Qualitativ-Erganzung / Numele predicativ
Se pune de cele mai multe ori dupd verbele sein sau heig&en.
Nominativ-Erginzung Kverb> Qualitativ-Erganzung
Subiect Nume predicativ
Ich bin neugierig.
Das ist schlimm.
Herr Meier ist miide.
Er ist chaotisch.
Menschen sind seltsam.
Du bist unhéflich.
Das Zimmer ist frei.
Andreas Schdfer ist Portier.
Die Hotelchefin hei&t Frau Berger.
Das ist ein Lied.
Subiectul rdspunde la intrebarile wer? (pentru persoane) si was? (pentru
lucruri).
1073. Die Akkusativ-Erganzung / Complementul direct
Complementul direct die Akkusativ-Erganzung) se pune dupd anumite
verbe, numite tranzitive. In prima serie a cursului nostru astfel de verbe
Sint:
anrufen haben mégen suchen
bestellen héren nehmen schreiben
bleiben kaufen probieren spielen
brauchen kennen putzen stéren
einladen kosten rauchen studieren
essen, lesen recherchieren trinken
finden lieben sagen liberlegen
fragen machen sehen verkaufen
glauben meinen singen verstehen
zeigen.
Nominativ-Erganzung Werb> Akkusativ-Erganzung
Subiect Complement direct
Die Frau probiert eine Bluse.
Herr Meier sucht ein Zimmer.
Frau Berger bestellt einen Salat.
Andreas sucht seine Kassetten.
Er verkauft sie.
Complementul direct raspunde la intrebdrile wen? (pentru persoane) si was?
(pentru lucruri).
Il. Satztypen: Aussage- und Fragesatz
Felurile propozitiilor: propozitii enuntiative, interogative si imperative.
Existd trei feluri de propozitii:
1. Propozitia enunjiativa: Das ist Andreas.
2. Propozitia enuntiativd
a. cu pronume interogativ: Woher kommt er? Was macht er?
b. fara pronume interogativ: Ist noch ein Zimmer frei?
3. Propozitia imperativa
(poruncd, rugdminte): Bleib zu Hause!
Dupd locul verbului in propozitie, deosebim doud feluri de propozitii:
I: cuverbul pe locul al doilea,
I cuverbul pe locul intii (mai rar).
Das ist Andreas Schafer.
Er kommt aus Kéln. propozitie enuntiativd
I | Er schreibt Reportagen.
propozitie
Woher kommt Andreas? interogativd cu
as mac en pronume interogativ
108|
Bist du gliicklich propozitie
ite Ist noch ein Zimmer } interogativd fara
frei? pronume interogativ
Bleib zu Hause! io i oe
Probieren Sie mal! | Propozitie imperativa
Ill. Die Position der einzelnen Satzglieder
Locul partilor de propozitie
1. im Aussagesatz / in propozitia enunfiativa
a. Ordinea normald a pdrtilor de propozitie este urmatoarea:
Nominativ-Erganzung Erganzungen
Subiect Determinari
Ich bin miide.
Dr. Thirmann kommt aus Leipzig.
Frau Berger sucht genau = das Buch.
Du weiBt das doch.
nuanja afectiva.
b. Daca vrem sti accentudm ceva in mod special, ceea ce vrem sé accentudim se
pune la inceputul propozitiei. Este adesea cazul propozitiilor enuntiative cu
Akkusativ-Erganz. Nominativ-Erganzung
Complement
direct Subiect
Doamna Berger
spune bucuroasa:| Genau das Buch | suche} ich!
Andreas spune
supdrat: Das du doch!
2. Die Satzklammer / Paranteza sintactica
In anumite cazuri, doud verbe sau doud parti ale verbului alcdtuiesc un fel
de parantezd in care sint cuprinse celelalte pdrfi de propozitie, cu exceptia
subiectului.
Aceasta este valabil pentru:
a.
b.
bleiben.
verbele cu particula separabila (verbe separabile):
morgen nach Berlin
propozitiile cu verbe modale: Herr Meier méchte noch eine Nacht
Dr. Thiirmann reist
109Satzklammer
Parantezd sintactica
Werb> Verbzusatz / Particuld
separabild sau
2. Infinitiv
Wer reist morgen ab?
Herr Meier méchte noch eine Nacht bleiben.
Dr. Thiirmann | reist morgen ab.
Méchten | Sie noch eine Nacht | bleiben?
Komm doch mit!
3. Die Negation nicht / negatia nicht
a. nicht neagd intreaga propozitie si se pune la sfirsitul propozitiei in
propozitii cu subiect sau cu complement direct.
Akkusativ-Erganzung Negation
Complement direct Negatie
Die Frau probiert die Bluse nicht.
Warum probiert die Frau die Bluse nicht?
Hanna singt nicht.
Kaufst du das Buch nicht?
Trink das Bier nicht!
b. nicht neagd intreaga propozitie si se pune inaintea numelui predicativ,
respectiv inaintea unui al doilea verb la infinitiv sau a unei particule
separabile.
Negation
Er ist nicht mtde Verb +
Sie . singt nicht gern. nume predicativ
Herr Meier méchte nicht schlafen.} a
Warum méchte |sie die Bluse nicht kaufen? J Verb + Infinitiv
Dr. Thiirmann | reist nicht ab. Verb +
Komm nicht mit! particuld separabila
nicht nu se pune niciodatd inaintea verbului,
4, Die Partikeln / Particulele (denn, doch, ja, mal, wohl, sowieso)
Particulele se pun dupd verb. In propozitiile interogative, imediat dupd verb se
pune subiectul, apoi particula.
de:
non se utilizeazd numai in propozitii interogative.
ja nu se poate utiliza in propozitii interogative.
wohl/sowieso nu se pot utiliza in propozitii interogative cu pronume
interogativ.
110| Particula \
Das ist | doch unhéflich.
Sie brauchen doch das Geld.
Ich komme ja.
Da ist ja Ihre Brille.
Ich bestelle jetzt mal.
Sie sind wohl ein Kobold?
Das ist sowieso vorbei.
Was méchten | Sie denn essen?
Reisen Sie L denn \ ab?
B_ Die einzelnen Satzglieder
Partile de propozitie
I. Verben / Verbele
1. Verbkonjugation Prasens der regelma48igen Verben
Conjugarea verbelor regulate la prezent
In germandi (ca si in romana) verbele se conjugd, primind in cursul conjugdarii
diferite terminatii. Terminatiile verbelor regulate sint si ele regulate. Terminatiile
se adauga la raddcina verbului. Raddcina verbului se obtine inldturind
terminatia infinitivului -en. Infinitivul este forma verbului care poate fi gdsita
in dictionar. De ex.:
infinitiv: kommen — se inldturd terminatia: komm(en) > rdddcina: komm-.
[Infinitiv singular plural
commen ‘persoana riidéicina terminatia| persoana raddcina terminajia
verbului — verbului verbului —verbului
persoana intii | ich komm e wir komm en
persoana a doua
(familiar) du komm st ihr komm t
(politicos) Sie komm en Sie komm en
persoana a treia | et/sie komm t sie komm en
2. Besonderheiten im Prasens / Particularitdti ale prezentului
a. Verbele a caror rdddcind se termind in-d sau -t au la persoanele a doua sia
treia singular terminatia -est, respectiv-et. De exemplu:
arbeit-en:
find-en:
du arbeit-est, er arbeit-et
du find-est, er find-et
111b. Verbele a cdiror rdddcind se termina in-s sau -® au la persoana a doua
singular termindtia -t. De exemplu:
heif-en: du heift
c. Verbe cu alternante vocalice
La unele verbe, vocala din raéddcind se modifica in timpul conjugarii la
prezent, la persoanele a doua si a treia singular. De exemplu:.
lesen: du liest, er liest sehen: du siehst, er sieht
sprechen: du sprichst, er spricht nehmen: du nimmst, er nimmt
essen: du it, er i8t
3. Verbkonjugation von haben / Conjugarea verbului haben
|
prezent imperfect
singular plural singular plural
persoana intii ich habe wir haben ich hatte wir hatten
persoana a doua | du hast ihr habt du hattest ihr hattet
Sie haben Sie haben Sie hatten Sie hatten
persoana atreia | er hat sie haben er hatte sie hatten
sie hat sie hatte
4. Verbkonjugation von sein / Conjugarea verbului sein
prezent imperfect
singular plural singular plural
persoana intii ich bin wir sind ich war wir waren
persoana a doua du bist ihr seid du warst ihr wart
Sie sind Sie sind Sie waren Sie waren
persoana a treia er ist sie sind er war sie waren
sie ist sie war5. Verbkonjugation von wissen und vom Modalverb mégen (Prasens)
Conjugarea la prezent a verbului wissen si a verbului modal mégen
Gaissen>
singular plural singular plural
persoana intii ich wei wir wissen ich méchte — wir méchten
persoana adoua | du wei&t ihr wi8t du méchtest — ihr méchtet
Sie wissen Sie wissen Sie méchten Sie méchten
persoana atreia | er weif sie wissen er méchte sie méchten
sie wei sie méchte
6. Imperativ der Verben /Jmperativul verbelor
Imperativul exprimd un ordin, un indemn sau o rugdminte.
Jata trei forme de imperativ:
Komm! Persoana a doua singular, familiar. Pronumele du nu se
utilizeazd in acest caz.
Entschuldigen Sie! Persoana a doua singular, formd de politete. Pronumele
personal de politete se pune dupa verb..
Gehen wir! Persoana intii plural. Si in acest caz pronumele personal
se pune dupa verb.
7. Trennbare Verben (Prasens) / Prezentul verbelor separabile
Unele verbe au o particuld, care este accentuatd. Aceasta particuld separabila
trece la sfirsitul propozitiei.
Verbzusatz
Infinitiv particu separabila
einladen Ich lade Sie nach Berlin ein.
anrufen Rufen | Sie mich morgen | an?
mitkommen Komm | doch bitte mit!
In propozitiile care contin un verb modal, cele doud parti ale verbului separabil
radmin impreund:
abreisen: Ich méchte morgen abreisen.
I. Artikelund Nomen / Articolele si substantivele
1. definiter und indefiniter Artikel / Articolul hotdrit si nebotdrit
Articolele sint mici cuvinte care insotesc substantivele. Articolele se asaza
inaintea substantivelor si indica genul lor. Articolul (respectiv genul
substantivului) nu poate fi dedus in mod logic, de aceea trebuie invdtat
113impreund cu substantivul pe care il insoteste. In limba germand existd trei
genuri. .
Singular Plural
maskulin (m.) neutrum(n.) feminin (f.)
masculin neutru Sfeminin
nominativ — acuzativ nom. ac. nom. ac. *
intotdeauna
hotarit |der den das das | die die |die _____|
nebotarit | ein einen ein ein | eine eine | (ini plural)
negajie | kein keinen
Existd articole botdrite si nehotdrite. Articolul nehotdrit se utilizeaza daca
obiectul denumit de substantiv este nedeterminat. Acesta e adesea cazul atunci
cind un obiect este menfionat pentru prima oard. Articolul hotdrit se utilizeaza
atunci cind se vorbeste de un obiect mentionat anterior.
Da liegt ein Spiegel. Der Spiegel kostet zehn Mark.
Da liegt ein Buch. Das Buch kostet zwei Mark.
Da liegt eine Flasche. Die Flasche ist voll.
2. Der Possessiv-Artikel / Adjectivul posesiv
Adjectivul posesiv se comporta ca articolul nehotdrit. El se pune inaintea
substantivelor. Cind insoteste substantive feminine, la nominativ si acuzativ se
adauga un-e. Cind insoteste substantive masculine, la acuzativ se adaugd-en.
Adjectivul posesiv pentru persoana a treia se modifica atit dupa persoana care
poseda (posesor) cit si dupa substantivul pe care il precedd (obiectul posedat).
La adjectivul posesiv care precedd un substantiv la plural (indicind mai multe
obiecte posedate) se adaugd, la nominativ si acuzativ, un-e.
inaintea substantivelor la inaintea substanivelor la plural
singular
nominativ acuzativ
masculin| feminin | masculin
neutru
singular
| persoana intii meinen
persoana a dowa deinen pentru toate genurile
. ren. la nominativ
Persoana a treia seinen siacuzativ
ine! intotdeauna...+e
ihren (meine/deine/seine...)
plural
persoana intti unser unsere | unseren
persoana a doua | euer eure euren,
Thr Thre Thren
persoana a treia | ihr ihre ihren
1143. Nomen im Plural /Pluralul substantivelor
Cele mai multe substantive se modifica la plural. Pluralul anumitor substantive
se formeazd addugind o terminatie formei de singular. Existd substantive a
cdror forma de plural se formeaza prin muierea vocalei(Umlaut) marcatd
grafic prin trema ('). Exista de asemenea substantive a cdror forma de plural se
formeaza cu terminatie si Umlaut. Anumite substantive, in fine, ramin la
plural neschimbate..
Terminatia
Dpluralului: Singular Plural Singular Plural: terminatie + Umlaut
- der Beruf — die Berufe derPa& die Passe
n die Kassette die Kassetten
-en die Frau die Frauen
ss das Taxi die Taxis
-er das Lied die Lieder das Tuch die Tiicher
7 der Mantel die Mantel
- das Zimmer die Zimmer
Il. Pronomen / Pronumele
1. Personalpronomen / Pronumele personal
Singular Plural
nominativ acuzativ nominativ
persoana intii ich mich wir
persoana a doua (familiar) du dich ihr
(politicos) Sie Sie Sie
masculin er ihn
persoana a treia neutru es es sie
feminin sie sie
2. Fragepronomen / Pronumele $i adverbele interogative
wer pentru persoane la
nominativ
wen pentru persoane la acuzativ
was pentru lucruri la nominativ
sila acuzativ
woher pentru origine
wo pentru loc
warum = pentru cauzd
wie pentru nume
pentru o insusire
3. Negation / Negatia
nicht
refera la verb:
Wer spricht da? (Ex)
Wen suchen Sie? (meine Mutter)
Was liegt da? (Schallplatten)
Was suchst du? (meinen Mantel)
Woher kommt Andreas? (aus KéIn)
Wo wohnt Dr. Thiirmann? (in Berlin)
Warum arbeiten Sie? (Ich brauche Geld)
Wie heifgen Sie? (Andreas Schafer)
Wie ist der Mensch? (neugierig)
neagd propozitia si se
Das verstehe ich nicht.
115kein/keine neaga substantive: Andreas hat keine Fléte.
nichts este negatia lui alles (“tot”): Ich verstehe alles.
Ich verstehe nichts.
4, Partikeln / Particulele
Particulele sint mici cuvinte care nu schimbd sensul unui enunt ci doar il
nuanjeazd. Particulele sint folosite frecvent in limba vorbitd, deoarece
contribuie la supletea exprimarii. Particulele intdresc sau sldbesc sensul
enuntului.
Deexemplu: intdresc uimirea: Was machen Sie denn hier?
slabesc interesul: Probier mal.
116