Sie sind auf Seite 1von 10
Grammatikibersicht Sumar de gramaticad A Ubersicht iiber die Satzgliedstellung Ordinea cuvintelor in propozitie I. Das Verb und seine Erganzungen Verbul si determindrile sale In germana, ca si in romand, verbul (la un mod personal) este nucleul propozitiei. Verbul determind numarul si felul completdrilor dintr-o propozitie. In prima serie a cursului nostru am facut cunostinjd cu trei feluri de determindari: 1, die Nominativ-Erganzung /subiectul 2, die Qualitativ-Erganzung / numele predicativ 3. die Akkusativ-Erganzung /complementul direct 1. Die Nominativ-Erganzung / Subiectul In aproape fiecare propozitie existd un subiect (Nominativ-Ergdnzung) aflat in cazul nominativ, care poate avea diferite forme. 2. Die Qualitativ-Erganzung / Numele predicativ Se pune de cele mai multe ori dupd verbele sein sau heig&en. Nominativ-Erginzung Kverb> Qualitativ-Erganzung Subiect Nume predicativ Ich bin neugierig. Das ist schlimm. Herr Meier ist miide. Er ist chaotisch. Menschen sind seltsam. Du bist unhéflich. Das Zimmer ist frei. Andreas Schdfer ist Portier. Die Hotelchefin hei&t Frau Berger. Das ist ein Lied. Subiectul rdspunde la intrebarile wer? (pentru persoane) si was? (pentru lucruri). 107 3. Die Akkusativ-Erganzung / Complementul direct Complementul direct die Akkusativ-Erganzung) se pune dupd anumite verbe, numite tranzitive. In prima serie a cursului nostru astfel de verbe Sint: anrufen haben mégen suchen bestellen héren nehmen schreiben bleiben kaufen probieren spielen brauchen kennen putzen stéren einladen kosten rauchen studieren essen, lesen recherchieren trinken finden lieben sagen liberlegen fragen machen sehen verkaufen glauben meinen singen verstehen zeigen. Nominativ-Erganzung Werb> Akkusativ-Erganzung Subiect Complement direct Die Frau probiert eine Bluse. Herr Meier sucht ein Zimmer. Frau Berger bestellt einen Salat. Andreas sucht seine Kassetten. Er verkauft sie. Complementul direct raspunde la intrebdrile wen? (pentru persoane) si was? (pentru lucruri). Il. Satztypen: Aussage- und Fragesatz Felurile propozitiilor: propozitii enuntiative, interogative si imperative. Existd trei feluri de propozitii: 1. Propozitia enunjiativa: Das ist Andreas. 2. Propozitia enuntiativd a. cu pronume interogativ: Woher kommt er? Was macht er? b. fara pronume interogativ: Ist noch ein Zimmer frei? 3. Propozitia imperativa (poruncd, rugdminte): Bleib zu Hause! Dupd locul verbului in propozitie, deosebim doud feluri de propozitii: I: cuverbul pe locul al doilea, I cuverbul pe locul intii (mai rar). Das ist Andreas Schafer. Er kommt aus Kéln. propozitie enuntiativd I | Er schreibt Reportagen. propozitie Woher kommt Andreas? interogativd cu as mac en pronume interogativ 108 | Bist du gliicklich propozitie ite Ist noch ein Zimmer } interogativd fara frei? pronume interogativ Bleib zu Hause! io i oe Probieren Sie mal! | Propozitie imperativa Ill. Die Position der einzelnen Satzglieder Locul partilor de propozitie 1. im Aussagesatz / in propozitia enunfiativa a. Ordinea normald a pdrtilor de propozitie este urmatoarea: Nominativ-Erganzung Erganzungen Subiect Determinari Ich bin miide. Dr. Thirmann kommt aus Leipzig. Frau Berger sucht genau = das Buch. Du weiBt das doch. nuanja afectiva. b. Daca vrem sti accentudm ceva in mod special, ceea ce vrem sé accentudim se pune la inceputul propozitiei. Este adesea cazul propozitiilor enuntiative cu Akkusativ-Erganz. Nominativ-Erganzung Complement direct Subiect Doamna Berger spune bucuroasa:| Genau das Buch | suche} ich! Andreas spune supdrat: Das du doch! 2. Die Satzklammer / Paranteza sintactica In anumite cazuri, doud verbe sau doud parti ale verbului alcdtuiesc un fel de parantezd in care sint cuprinse celelalte pdrfi de propozitie, cu exceptia subiectului. Aceasta este valabil pentru: a. b. bleiben. verbele cu particula separabila (verbe separabile): morgen nach Berlin propozitiile cu verbe modale: Herr Meier méchte noch eine Nacht Dr. Thiirmann reist 109 Satzklammer Parantezd sintactica Werb> Verbzusatz / Particuld separabild sau 2. Infinitiv Wer reist morgen ab? Herr Meier méchte noch eine Nacht bleiben. Dr. Thiirmann | reist morgen ab. Méchten | Sie noch eine Nacht | bleiben? Komm doch mit! 3. Die Negation nicht / negatia nicht a. nicht neagd intreaga propozitie si se pune la sfirsitul propozitiei in propozitii cu subiect sau cu complement direct. Akkusativ-Erganzung Negation Complement direct Negatie Die Frau probiert die Bluse nicht. Warum probiert die Frau die Bluse nicht? Hanna singt nicht. Kaufst du das Buch nicht? Trink das Bier nicht! b. nicht neagd intreaga propozitie si se pune inaintea numelui predicativ, respectiv inaintea unui al doilea verb la infinitiv sau a unei particule separabile. Negation Er ist nicht mtde Verb + Sie . singt nicht gern. nume predicativ Herr Meier méchte nicht schlafen.} a Warum méchte |sie die Bluse nicht kaufen? J Verb + Infinitiv Dr. Thiirmann | reist nicht ab. Verb + Komm nicht mit! particuld separabila nicht nu se pune niciodatd inaintea verbului, 4, Die Partikeln / Particulele (denn, doch, ja, mal, wohl, sowieso) Particulele se pun dupd verb. In propozitiile interogative, imediat dupd verb se pune subiectul, apoi particula. de: non se utilizeazd numai in propozitii interogative. ja nu se poate utiliza in propozitii interogative. wohl/sowieso nu se pot utiliza in propozitii interogative cu pronume interogativ. 110 | Particula \ Das ist | doch unhéflich. Sie brauchen doch das Geld. Ich komme ja. Da ist ja Ihre Brille. Ich bestelle jetzt mal. Sie sind wohl ein Kobold? Das ist sowieso vorbei. Was méchten | Sie denn essen? Reisen Sie L denn \ ab? B_ Die einzelnen Satzglieder Partile de propozitie I. Verben / Verbele 1. Verbkonjugation Prasens der regelma48igen Verben Conjugarea verbelor regulate la prezent In germandi (ca si in romana) verbele se conjugd, primind in cursul conjugdarii diferite terminatii. Terminatiile verbelor regulate sint si ele regulate. Terminatiile se adauga la raddcina verbului. Raddcina verbului se obtine inldturind terminatia infinitivului -en. Infinitivul este forma verbului care poate fi gdsita in dictionar. De ex.: infinitiv: kommen — se inldturd terminatia: komm(en) > rdddcina: komm-. [Infinitiv singular plural commen ‘persoana riidéicina terminatia| persoana raddcina terminajia verbului — verbului verbului —verbului persoana intii | ich komm e wir komm en persoana a doua (familiar) du komm st ihr komm t (politicos) Sie komm en Sie komm en persoana a treia | et/sie komm t sie komm en 2. Besonderheiten im Prasens / Particularitdti ale prezentului a. Verbele a caror rdddcind se termind in-d sau -t au la persoanele a doua sia treia singular terminatia -est, respectiv-et. De exemplu: arbeit-en: find-en: du arbeit-est, er arbeit-et du find-est, er find-et 111 b. Verbele a cdiror rdddcind se termina in-s sau -® au la persoana a doua singular termindtia -t. De exemplu: heif-en: du heift c. Verbe cu alternante vocalice La unele verbe, vocala din raéddcind se modifica in timpul conjugarii la prezent, la persoanele a doua si a treia singular. De exemplu:. lesen: du liest, er liest sehen: du siehst, er sieht sprechen: du sprichst, er spricht nehmen: du nimmst, er nimmt essen: du it, er i8t 3. Verbkonjugation von haben / Conjugarea verbului haben | prezent imperfect singular plural singular plural persoana intii ich habe wir haben ich hatte wir hatten persoana a doua | du hast ihr habt du hattest ihr hattet Sie haben Sie haben Sie hatten Sie hatten persoana atreia | er hat sie haben er hatte sie hatten sie hat sie hatte 4. Verbkonjugation von sein / Conjugarea verbului sein prezent imperfect singular plural singular plural persoana intii ich bin wir sind ich war wir waren persoana a doua du bist ihr seid du warst ihr wart Sie sind Sie sind Sie waren Sie waren persoana a treia er ist sie sind er war sie waren sie ist sie war 5. Verbkonjugation von wissen und vom Modalverb mégen (Prasens) Conjugarea la prezent a verbului wissen si a verbului modal mégen Gaissen> singular plural singular plural persoana intii ich wei wir wissen ich méchte — wir méchten persoana adoua | du wei&t ihr wi8t du méchtest — ihr méchtet Sie wissen Sie wissen Sie méchten Sie méchten persoana atreia | er weif sie wissen er méchte sie méchten sie wei sie méchte 6. Imperativ der Verben /Jmperativul verbelor Imperativul exprimd un ordin, un indemn sau o rugdminte. Jata trei forme de imperativ: Komm! Persoana a doua singular, familiar. Pronumele du nu se utilizeazd in acest caz. Entschuldigen Sie! Persoana a doua singular, formd de politete. Pronumele personal de politete se pune dupa verb.. Gehen wir! Persoana intii plural. Si in acest caz pronumele personal se pune dupa verb. 7. Trennbare Verben (Prasens) / Prezentul verbelor separabile Unele verbe au o particuld, care este accentuatd. Aceasta particuld separabila trece la sfirsitul propozitiei. Verbzusatz Infinitiv particu separabila einladen Ich lade Sie nach Berlin ein. anrufen Rufen | Sie mich morgen | an? mitkommen Komm | doch bitte mit! In propozitiile care contin un verb modal, cele doud parti ale verbului separabil radmin impreund: abreisen: Ich méchte morgen abreisen. I. Artikelund Nomen / Articolele si substantivele 1. definiter und indefiniter Artikel / Articolul hotdrit si nebotdrit Articolele sint mici cuvinte care insotesc substantivele. Articolele se asaza inaintea substantivelor si indica genul lor. Articolul (respectiv genul substantivului) nu poate fi dedus in mod logic, de aceea trebuie invdtat 113 impreund cu substantivul pe care il insoteste. In limba germand existd trei genuri. . Singular Plural maskulin (m.) neutrum(n.) feminin (f.) masculin neutru Sfeminin nominativ — acuzativ nom. ac. nom. ac. * intotdeauna hotarit |der den das das | die die |die _____| nebotarit | ein einen ein ein | eine eine | (ini plural) negajie | kein keinen Existd articole botdrite si nehotdrite. Articolul nehotdrit se utilizeaza daca obiectul denumit de substantiv este nedeterminat. Acesta e adesea cazul atunci cind un obiect este menfionat pentru prima oard. Articolul hotdrit se utilizeaza atunci cind se vorbeste de un obiect mentionat anterior. Da liegt ein Spiegel. Der Spiegel kostet zehn Mark. Da liegt ein Buch. Das Buch kostet zwei Mark. Da liegt eine Flasche. Die Flasche ist voll. 2. Der Possessiv-Artikel / Adjectivul posesiv Adjectivul posesiv se comporta ca articolul nehotdrit. El se pune inaintea substantivelor. Cind insoteste substantive feminine, la nominativ si acuzativ se adauga un-e. Cind insoteste substantive masculine, la acuzativ se adaugd-en. Adjectivul posesiv pentru persoana a treia se modifica atit dupa persoana care poseda (posesor) cit si dupa substantivul pe care il precedd (obiectul posedat). La adjectivul posesiv care precedd un substantiv la plural (indicind mai multe obiecte posedate) se adaugd, la nominativ si acuzativ, un-e. inaintea substantivelor la inaintea substanivelor la plural singular nominativ acuzativ masculin| feminin | masculin neutru singular | persoana intii meinen persoana a dowa deinen pentru toate genurile . ren. la nominativ Persoana a treia seinen siacuzativ ine! intotdeauna...+e ihren (meine/deine/seine...) plural persoana intti unser unsere | unseren persoana a doua | euer eure euren, Thr Thre Thren persoana a treia | ihr ihre ihren 114 3. Nomen im Plural /Pluralul substantivelor Cele mai multe substantive se modifica la plural. Pluralul anumitor substantive se formeazd addugind o terminatie formei de singular. Existd substantive a cdror forma de plural se formeaza prin muierea vocalei(Umlaut) marcatd grafic prin trema ('). Exista de asemenea substantive a cdror forma de plural se formeaza cu terminatie si Umlaut. Anumite substantive, in fine, ramin la plural neschimbate.. Terminatia Dpluralului: Singular Plural Singular Plural: terminatie + Umlaut - der Beruf — die Berufe derPa& die Passe n die Kassette die Kassetten -en die Frau die Frauen ss das Taxi die Taxis -er das Lied die Lieder das Tuch die Tiicher 7 der Mantel die Mantel - das Zimmer die Zimmer Il. Pronomen / Pronumele 1. Personalpronomen / Pronumele personal Singular Plural nominativ acuzativ nominativ persoana intii ich mich wir persoana a doua (familiar) du dich ihr (politicos) Sie Sie Sie masculin er ihn persoana a treia neutru es es sie feminin sie sie 2. Fragepronomen / Pronumele $i adverbele interogative wer pentru persoane la nominativ wen pentru persoane la acuzativ was pentru lucruri la nominativ sila acuzativ woher pentru origine wo pentru loc warum = pentru cauzd wie pentru nume pentru o insusire 3. Negation / Negatia nicht refera la verb: Wer spricht da? (Ex) Wen suchen Sie? (meine Mutter) Was liegt da? (Schallplatten) Was suchst du? (meinen Mantel) Woher kommt Andreas? (aus KéIn) Wo wohnt Dr. Thiirmann? (in Berlin) Warum arbeiten Sie? (Ich brauche Geld) Wie heifgen Sie? (Andreas Schafer) Wie ist der Mensch? (neugierig) neagd propozitia si se Das verstehe ich nicht. 115 kein/keine neaga substantive: Andreas hat keine Fléte. nichts este negatia lui alles (“tot”): Ich verstehe alles. Ich verstehe nichts. 4, Partikeln / Particulele Particulele sint mici cuvinte care nu schimbd sensul unui enunt ci doar il nuanjeazd. Particulele sint folosite frecvent in limba vorbitd, deoarece contribuie la supletea exprimarii. Particulele intdresc sau sldbesc sensul enuntului. Deexemplu: intdresc uimirea: Was machen Sie denn hier? slabesc interesul: Probier mal. 116

Das könnte Ihnen auch gefallen