Sie sind auf Seite 1von 40

SALUTUL

Guten Morgen = Buna Dimineata Guten Tag = Buna Ziua Guten Abend = Buna Seara Gute Nacht = Noapte Buna

Poezie
Guten Morgen! ruft die Sonne Guten Morgen! ruft der Wind Guten Morgen! ruft der Vogel Guten Morgen! liebes Kind. Vocabular: die Sonne = soarele Liebes Kind = drag copil Sagt = spune Alfabetul limbii germane este la fel cu cel al limbii romane,numai ca anumite litere sau grupuri de litere se citesc altfel decat se scriu. A(a);A.. (e);B(be);C(t.e);CH(t.eha);D(de);E(e);F(ef);G(ghe);H(ha);I(i);J(iot);K(ca);L(el);M (em);N(en);O(o);O..(oe);P(pe);Q(chiu);R(er);S(es);SCH(s,);SS(est,et);T(te);U(u);U..(iu);V (fau);W(ve);X(ics);Y(iupsilon);Z(t.et). Vocabular: die Fibel = abecedary der Mansch = omul die Sprachen = limbile die La..nder = tarile die Stadt = orasul die Familie = familia der Mann = barbatul die Frau = femeia das Kind = copilul der Junge = baiatul das Ma..dchen = fata also = deci die Sprache = limba die Menschen = oamenii das Land = tara die Hauptstadt = capitala die Sta..dte = orasele die Familien = familiile die Ma..nner = barbatii die Frauen = femeile die Kinder = copiii die Jungen = baietii die Ma..dchen = fetele aus = din Buna dimineata! Striga soarele Buna dimineata! Striga vantul Buna dimineata! Striga pasarea Buna dimineata drag copil. der Vogel = pasarea ruft = striga

In limba germana articolul hotarat este asezat intotdeauna in fata substantivului si are forme pentru cele trei genuri ca si in limba romana: masculinder feminin- die neutru-das

Articolul nehotarat este asezat de asemenea inaintea substantivului si are la singular doua forme:masculin-ein = un;o Kind feminin-eine = o;una neutru-ein = un;o. der Mann-ein Mann die Frau-eine Frau

Exemplu:das Kind-ein

Pentru plural articolul hotarat are o singura forma pentru toate cele trei genuri:die. Articolul nehotarat nu are forma la plural. Vocabular: hier = aici dort = acolo ist = este sind = sunt Wo ist der Vater? Was ist das? Ich weiss nicht = nu stiu Ich weiss alles = stiu totul Vocabular: lernen = a invata wenig = putin und = si Unde este tata? Ce este acesta/aceasta? Ich weiss = stiu Ich weiss nichts = nu stiu nimic schreiben = a scrie viel = mult wie ist? = cum este? sprechen = a vorbi zu viel = prea mult Wo ist = unde este Hier ist ein Mann. Dort sind Frauen. Hier sind Ma..nner. Aici este un barbat. Acolo sunt femei. Acolo sunt barbati.

Wie ist die Frau? = Cum este femeia? klein = mic;mica alt = batran/batrana dick = gras/grasa sehr = foarte Was macht? Ce face? gross = mare niedrig = scund/scunda mager = slab/slaba wa..ht = bate/adie yung = tanar/tanara hoch = inalt/inalta zu = prea scheint = straluceste

Reguli de citire pentru vocale: -punctele puse deasupra vocalelor a,o,u se numesc "trema" sau "umlaut". -semnul "=" pus intre doua litere inseamna "se citeste". a..=e das Ma..dchen = fata o..=oe scho..n = frumos u..=iu gru..n = verde ie=i lung hier = aici ei=ai clein = mic

eu=oi

heute = azi

a..u=oi die Ba..ume = pomii e din terminatia cuvintelor urmat de consoana se citeste intotdeauna a_.Ex. Machen = a face;sagen = a spune;lernen = a invata. Reguli de pronuntare pentru consoane: ck(teca) = c tz(tetet) = t, ch(teha) = h ge=ghe gi=ghi ig la final = ih st=st sp=sp qu=cv ph=f ss(estet)=s das Ku..cken = puiul die Katze = pisica machen = a face geben = a da gibt = da` zwanzig = 20 stehen = a sta (in picioare) springen = a sari die Quitte = gutuia das Telephon = telefonul die Strasse = strada

-"s" inaintea si intre doua vocale se citeste "z".Ex. "Susanne". J(iot)=i K(ca)=c V(fau)=f Sch=s, W(ve)=v Z(tet)=t, Tion=t,ion der Junge = baiatul die Klasse = clasa verlieren = a pierde es schneit = ninge der Wind = vintul der Zucker = zaharul die Lection = lectia die Information = informatia In limba germana exista doua consoane de acelasi fel,alaturate,denumite consoana dubla care se citesc una singura.Consoanele duble sunt:dd;ll;mm;nn;rr;pp;ss;tt. Ex.:Teddy = ursuletul alle = toti,toate der Schwamm = buretele die Sonne = soarele der Scharr = cardul

die Puppe = papusa die Tasse = cana das Bett = patul Cand o vocala se afla inaintea unei consoane duble sau este urmata de alte doua consoane,ea este "scurta". Consoana "h" dupa o vocala nu se citeste,ea fiind doar un semn ortografic care ne arata ca vocala este "lunga". Ex.: gehen = a merge (pe jos) fahren = a merge (cu un vehicul) "h" nu se citeste decat la inceput de cuvant si in alte cuvinte compuse unde al doilea cuvant incepe cu "h". Ex.: das Haus = casa das Heft = caietul das Lektu..reheft = caietul de lectura Consoanele b;g;d la sfarsitul cuvantului,la sfarsitul unei silabe si inainte de alte consoane se pronunta p;c;t. b = p; g = c; d = t. Ex.: der Hubschrauber = elicopterul der Tag = ziua In limba germana toate substantivele,indiferent de locul lor in propozitie sau de felul lor,ele se scriu cu litera mare (majuscula).

DER PERSONALPRONOMEN PRONUMELE PERSONAL

Einzahl (singular) - pers. 1 - ich = eu -pers. 2 - du = tu

der = er

der Mann = er die = sie das = es die Frau = sie das Ma..dchen = es

-pers. 3 - er = el (masculin) Mehrzahl (plural) - pers.1-wir = noi -pers. 2-ihr = voi -pers. 3-sie = ei,ele was? = ce? wo? = unde? wie? = cum? -sie = ea (feminin) -es = el,ea (neutru)

wer? = cine?

Wohin? = incotro?

welcher,welche,welches? = care? Danke! = multumesc! Mit vergnu..gen = cu placere Bitte zeige mir! = te rog,arata-mi!

woher? = de unde? Danke scho..n! = multumesc frumos! Bitte =te rog (va rog) Bitte zeigen Sie mir! = va rog aratati-mi!

Pronumele personal este scris cu litera mare numai cand este la inceput de propozitie sau ca forma de politete. Ex.:Sie macht einen Ausflug. = Ea face o excursie. Vocabular: wohnen = a locui aber = dar Schwedisch = suedeza Spanisch = spaniola Franzo..sisch = franceza der Norden = nordul der Su..den = sudul der Name = numele verschieden = diferit English = engleza Tschechisch = ceha Tu..rkisch = turca andere = altele der Westen = vestul der Osten = estul das Wohnort = locul de resedinta die Namen = numele (pl)

der Familienname = numele de familie die Familie + der Name = der Familienname

wohn(en) = a locui + der Ort = locul = der Wohnort = locul de resedinta die Wohnung = locuinta die Adresse(n) = adresa Verbele

In limba germana verbele se termina toate la infinitiv in "en". Verbele limbii germane se impart inpatru mari categorii:1.Verbe auxiliare 2.Verbe regulate 3.Verbe neregulate 4.Verbe modale 1.Verbele auxiliare sunt:haben = a avea sein = a fi werden = a deveni Verbele auxiliare sunt neregulate si ajuta la formarea timpurilor compuse. Prezentul verbelor auxiliare:

haben = a avea ich-habe du-hast

sein = a fi ich-bin du-bist

werden = a deveni ich-werde du-wirst

er,sie,es-hat wir-haben ihr-habt sie-haben

er,sie,es-ist wir-sind ihr-seid sie-sind

er,sie,es-wird wir-werden ihr-werdet sie-werden

Ich bin aus Ruma..nien/Russland/Ungarn/Bulgarien/Vereinigten Staten Amerikas/Nord Amerika/Sud Amerika. Holland-Niederland = Olanda Vocabular: kommt = vine Entschuldigung = scuzati lebt = traieste auch = de asemenea gerade = tocmai liegt = se afla,se gaseste

die Wortfrage = cuvant de intrebare der Fragesatz = propozitie interogativa Fragesatz: Wo ist Peter? = Unde este Peter?

aussagesatz = propozitie afirmativa

Aussagesatz: Peter ist in Insbruck. = Peter este in Insbruck. Wie hest du? = Cum te cheama? Wo wohnst du? = Unde locuiesti? Wie heisen Sie? = Cum va cheama? Wo wohnen Sie? = Unde locuiti?

La substantivele terminate in "er" care denumesc meserii sau nationalitati,pentru feminin adaugam sufixul "in".Ex.:der O..stereicher = austriacul/die O..stereicherin = austriaca. vorstellen = a se prezenta auch = si,de asemenea CONJUGAREA VERBELOR REGULATE LA PREZENT Pentru conjugarea oricarui verb regulat la prezent pornim de la radacina verbului la care adaugam terminatia prezentului.Radacina verbului se obtine prin inlaturarea terminatiei infinitivului (en).Ex.:machen = a face :mach = radacina verbului. Pronumele si termuinatiile pentru prezent sunt: 1.ich - e 2.du - (e)st 3.er,sie,es - (e)t 1.wir - en 2.ihr - (e)t 3.sie - en In limba germana exista verbe a caror radacina se termina in consoana si de aceea intre terminatie si radacina se adauga vocala "e"la persoana a 2-a si a 3-a singular si la persoana a 2-a plural.Exemplu: arbeiten = a munci Ich - arbeite = eu muncesc Du-arbeitest = tu muncesti Ich stelle mich vor = ma prezint.

Er, sie,es - arbeitet = el,ea munceste Wir - arbeiten = noi muncim Ihr - arbeitet = voi munciti Sie/sie - arbeiten = dvs./ei,ele munciti/muncesc La prezent verbele neregulate isi modifica ocala din radacina (din "e" in "i" ).Exemplu: sprechen = a vorbi Ich - spreche = eu vorbesc Du - sprichst = tu vorbesti Er,sie,es - spricht = el,ea vorbeste Wir - sprechen = noi vorbim Ihr - sprecht = voi vorbiti Sie/sie - sprechen = dvs/ei,ele vorbiti/vorbesc Aceasta modificare seaplicanumai la persoana a 2-a si a 3-a singular. In limba germana verbele au trei forme de baza si se invata ca atare.Cele trei forme de baza sunt:- infinitivul-sprechen -imperfectul - sprach = a vorbit -participiul 2 -gesprochen = vorbit arbeiten - arbeitete - gearbeitet = a munci Ih habe gearbeitet. = Am muncit. h..ren - ho..rte - geho..rt = a auzi sehr = foarte Daca un verb isi schimba la imperfect vocala din radacina,atunci el este neregulat. Singen-sang-gesungen = a canta Ich - singe = eu cant Du - singst = tu canti Er,sie es - singt = el,ea canta Wir - singen = noi cantam Ihr - singt = voi cantati Sie/sie - singen = dvs/ei,ele cantati/canta u..ben-u..bte-geu..bt = a exersa spielen-spielte-gespielt = a se juca lesen-las-gelesen = a citi die U..bung = exercitiul

schreiben-schrieb-geschrieben = a scrie korigieren-korigierte-korigiert = a corecta vergleichen-vergleichte-vergleicht = a compara bewerten-bewertete-bewertet = a aprecia kommen-kam-gekommen = a veni heisen-heiss-geheissen = a se numi,a se chema due Aussprache = pronuntia der Partner = partenerul das Wort = cuvantul der Text = textul das Verb = verbul das Subjekt = subiectul die Aufforderung = cerinta die Partnerin = partenera die Wa..rter = cuvintele die Texte = textele die Verbe = verbele die Subjekte = subiectele die Aufforderungen = cerintele

Pentru exprimarea unei porunci sau a unui imperativ,daca este vorba de formula de politete,folosim persoana a 3-a plural punand pronumele dupa verb,care se va scrie cu majuscula.Exemplu:Sagen Sie! = spuneti / Sprachen Sie! = vorbiti! Pentru singular,cand ne adresam terminatia.Exemplu:sprich! = vorbeste! Auf = pe,in der Zigeuner = tiganul unei persoane apropiate,pornim de la persoana a 2-a prezent,inlaturand pronumele si

Pentru forma de plural a imperativului se porneste de la persoana a 2-a plural,prezent,la care se inlatura numai pronumele.Exemplu:ihr macht = voi faceti =>macht = faceti Verstehen = a intelege Ich verstehe. = Eu inteleg. Ich verstehe nicht. = Nu inteleg.

Negatia "nicht" se foloseste numai pentru verbe!!! Ich sage nicht. = Eu nu spun. Ich sage nichts. = Eu nu spun nimic. Ich sage etwas. = Eu spun ceva. nimic. Besser = mai bine. DIE ZAHLEN - NUMERELE dieZahl = cifra,numarul null = 0 eins = 1 zwei = 2 drei = 3 vier = 4 fu..nf = 5 sechs = 6 sieben = 7 acht = 8 neun = 9 zehn = 10 elf = 11 zwo..lf = 12 Ich sage besser nichts. = Mai bine nu spun

Numeralele germane sunt simple pana la 13.De la 13 in sus ele sunt compuse.Pana la 20,din unitati si zeci,si anume:

Dreizehn = 13 Vierzehn = 14 Fu..nfzehn = 15

sechszehn = 16 siebzehn = 17 achtzehn = 18

neunzehn = 19 zwanzig = 20

Pentru numeralele de la 20 in sus vom proceda zecile.Exemplu:einundzwanzig - 21............dreizig = 30.

astfel:punem

mai

intai

unitatea,apoi

conjunctia

"und",iar

la

urma

punem

De la 40 in sus,pentru formarea zecilor pornim de la unitati la care adaugam terminatia "zig". Vierzig = 40 Fu..nfzig = 50 Sechzig = 60 De la 100 in sus numeralele se formeaza punand mai intai suta,iar apoi celelalte numere: Hundertzwei = 102 Zwei tausend = 2.000 Dreihundertdreiunddreizig = 333 Das Komma = virgula Der Grossvater = bunicul Die Seite = pagina Fremd = strain die Kommas;die Kommata = virgulele die Grossmutter = bunica die Seiten = paginile fremde = straina der Opa = tataia die Oma = mamaia eine milion = 1.000.000 drei hundert = 300 eine tausend = 1.000 siebenzig = 70 achtzig = 80 neunzig = 90 hundert = 100

Suchen-suchte-gesucht = a cauta Der Bahnhof = gara Gleich = imediat Links = la stanga Vorne = in fata Der Zug = trenul Dann = apoi;dupa aceea Der Gleis = peronul Die Kreuzung = intersectia Die Ankunft = sosirea Die Abfahrt = plecarea Die Station = statia Die Haltestelle = statie Die Strassenbahn = tramvaiul die Gleise = peroanele die Kreuzungen = intersectiile die Anku..nfte = sosirile die Abfahrte = plecarile die Stationen = statiile(la gara) die Haltestellen = statiile(pt. Transport in comun) die Strassenbahnen = tramvaiele rehts - la dreapta zu..ruck = inapoi die Zuge = trenurile geradeaus = inainte hinten = in spate im Bahnhof = la gara die Bahnho..fe = garile

Gehen-ging-gegangen = a merge (pe jos) Fahren-fuhr-gefahren = a merge (cu un vehicul);a calatori Mit = cu Der Buss = autobuzul Der Troleybuss = troleibuzul Die Untergruntbahn = metroul Der Dank = multumirea Die Danke = multumirile Die Post = posta Die Stadtbibliotek = biblioteca municipala Fu..r etwa = in jur de;aproximativ Ein moment = un moment Da = aici Das Einzelzimmer = garsoniera;camera pentru o persoana Kosten-kostete-gekostet = a costa Lindenhof = curtea cu tei Nehmen-nahm-genohmen = a lua Gern = cu placere Genau = precis;exact Wisen-wusste-gewusst = a sti Wann = cand Ganz = foarte Einfach = simplu Die Richtung = directia Fu..llen-fu..llte-gefu..llt = a completa Buchstabieren-buchstabierte-buchstabiert = a silabisi Stadtplan = planul orasului Der Anfang = inceputul Am = la Zu Fuss - pe jos der Fuss = laba piciorului die Fu..sse = labele picioarelor die Anfa..nge = inceputurile die Richtungen = directiile Ich weiss nicht genau. = Nu stiu precis. Das nehme ich. = O iau (pe asta). die Busse = autobuzele die Troleybusse = troleibuzele die U-bahn = metroul(prescurtare) vielen Dank = multe multumiri

Die Endung = terminatia An die Tafel = la tabla Das Gera..usch = zgomotul Die Stimme = vocea

dieEndungen = terminatiile

die Gera..usche = zgomotele die Stimmen = zgomotele

Kombinieren-kombinierte-kombiniert = a combina Das Cafe = cafeneaua Die Frau = femeia die Cafees = cafenelele die Frauen = femeile

Sammeln-sammelte-gesammelt = a strange;a colectiona Erga..nzen-erga..nzte-erga..nzt = a completa Notieren-notierte-notiert = a nota Das Lehrbuch = manualul Lerntipp = mod de invatare Das Arbeitsbuch = caietul de lucru die Arbeitbu..cher = caietele de lucru die Lehrbu..cher = manualele

Der Lo..sungschlu..ssel = cheia rezolvarii Die Aussprache = pronuntarea Der Lehrer = profesorul U..ben-u..bte-geu..bt = a exersa Zuordnen-ordnete zu-zugeordnet = a asocia Vergleichen-vergleich-vergleichen = a compara Markieren-markierte-markiert = a marca;a sublinia Beschrieben-beschrieb-beschrieben = a descrie Korigieren-korigierte-korigiert = a corecta Ankreuzen-kreuzte an-angekreuzt = a bifa Wiederholen-wiederholte-wiederholt = a recapitula Bewerten-bewertete-bewerten = a aprecia Passen-passte-gepasst = a se potrivi Mitlesen-las mit-mitgelesen = a citi cu Der Schu..ler = elevul Die Schule = scoala Lautschrift = scrierea sunetului die Schu..lerin = eleva die Lehrerin = profesoara

Der Rhytmus = ritmul Der Wortschatz = vocabularul Das Worterbuch = vocabularul;dictionarul Jemand = cineva Die Ecke = coltul Fast = aproape Einfach = simplu Ganz = total;foarte Der Weg = drumul;calea Viel = mult Die Geld = banul Reich = bogat u..berall = peste tot das Ziel = tinta;finis die Karte = meniul heiss = fierbinte das Getra..nk = bautura das Wasser = apa der Saft = sucul die Limonade = limonada der Kuhen = prajitura trinken-trank-getrenken = a bea der Salat = salata der Salami = salamul die Nusstorte = tort cu nuci Gutten Appetit = pofta buna Prosit! = Noroc! Dumm = prost dummkopf = prostanac der Ka..se = branza der Schinken = sunca die Sachertorte = tort caramel Mahlzeit = sa-ti fie de bine der Apfelsaft = sucul de mere kalt = rece die Getra..nke = bauturile die Wege = drumurile;caile wenig = putin die Gelder = banii kompliziert = complicat die Ecken = colturile um die ecke = dupa colt

Daca am uitat in timpul scrierii cand trebuie sa folosim o consoana dubla,deasupra celei existente se pune o linie. Was mo..chten Sie? = ce doriti?

Mo..gen-mo..chte-gemo..cht = a dori Der Lindentee = ceai de tei Der Kamomillentee = ceai de musetel Der Hunger = foamea Ich habe Hunger = mi-e foame Nehmen-nahm-genommen = a lua Essen-ass-gegessen = a manca Das Bier = berea der Wein = vinul der Schnaps = tuica die Speisen = felurile de mancare die Mo..glichkeiten = posibilitatile Ich bin Hungrig = mi-e foame der Minzetee = ceai de menta

Die Speise = felul de mancare Die Mo..glichkeit = posibilitatea

Die Kunstausstellung = expozitia de arta Die Kunstausstellungen = expozitiile de arta Zuerst = mai intai Die Stadtrundfahrt = turul orasului Zusammen = impreuna Verbele in timpul conjugarii la toate timpurile au trei forme:-afirmativa -negativa -interogativa Forma afirmativa este forma de baza si se compune din pronume si verb.Exemplu:Ich sage = eu spun. Forma negativa este formata din cea afirmativa la care se adauga negatia pentru verbe:nicht.Exemplu:Ich sage nicht. = eu nu spun. Forma interogativa este formata din verb la inceput,iar dupa aceea vine pronumele,iar la sfarsit semnul intrebarii.Exemplu:Sage ich? = eu spun? Etwas = ceva Glu..cklich = fericit;fericita Das Paket = pachetul Die Sache = lucrul Die Kirhe = biserica Das Kino = cinematograful Der Pra..sens = prezentul Die Zukunft = viitorul Weit = departe nahe = aproape die Vergangenheit = trecutul die Sachen = lucrurile dieStadtrundfahrten = tururile oraselor

Zu = prea Wissen-wusste-gewusst = a sti Doch = titusi Nein = nu Vieleicht = poate Vorgestern = alaltaieri Heute = astazi u..bermorgen = poimaine am morgen = de dimineata der Stamm = radacina das Trinkwasser = apa potabila mo..gen-mo..chte-gemo..cht = a dori die Tasse = cana;ceasca das Jahr = anul die Jahreszeit = anotimpul der Fru..hling = primavara der Sommer = vara der Herbst = toamna der Winter = iarna der Monat = luna die Monate des Jahres = lunile anului der Mond = luna(astrul) der Stern = steaua die Sterne = stelele die Tassen = canile;cestile die Jahre = anii die Jahreszeiten = anotimpurile die Fru..hlinge = primaverile dieSommere = verile die Herbste = toamnele die Wintere = iernile die Monate = lunile die endung = terminatia gestern = ieri morgen = maine u..beru..bermorgen = raspoimaine ja = da

Lunile anului: Januar = ianuarie Aprill = aprilie Juli = iulie Oktober = octombrie Die Woche = saptamana Februar = februarie Mai = mai August = august November = noiembrie Ma..rz = martie Juni = iunie September = septembrie Dezember = decembrie

die Wochen = saptamanile

Die Tage der Woche = zilele saptamanii Der Montag = luni Der Dienstag = marti Der Mittwoch = miercuri Der Donnerstag = joi Der Freitag = vineri Der Sammstag = sambata Der Sonnabend = sambata Der Sonntag = duminica Am Montag = lunea Daca propozitia incepe cu un complement sau orice alta parte de propozitie sau vorbire,pronumele este asezat dupa verb.Exemplu: Montag gehe ich in die Stadt. = Luni merg in oras. Dienstag schreibe ich eine U..bung. = Marti fac un exercitiu. Die Welltturnee = turneu mondial Immer = mereu Das Ende = sfarsitul Weiter = mai departe Fu..r = pentru;de Der Sanger = cantaretul Der Samplre = orga electronica Das Schlagzeug = bateria Schlagen-schlug-geschlagen = a bate Das Zeug = obiectul;martorul Bekannt = cunoscut(a) Reisen-reisste-gereisst = a calatori Oft = adesea Unterwegs = pe drum Nie = niciodata Die Zeit = timpul der Terminkalender = programul concertelor die Zeiten = timpurile die Zeuge = obiectele;martora die Enden = sfarsiturile der Dienst = serviciul die Mitte = mijlocul der Donner = tunetul frei = liber der Sammt = catifeaua die Dienste = serviciile

das Termin = termenul der Kalender = calendarul voll = plin,plina na..chste = urmatoarea finden-fand-gefunden = a gasi spitze = antaia;exceptional super = superb ho..ren-ho..rte-geho..rt = a auzi gern = cu placere natu..rlich = natural;desigur Wie alt bist du? = Ce varsta ai? Vielen dank = multe multumiri Laut = tare Das Klawier = pianul Das Band = trupa Volksmu..sik = muzica populara Toll = nemaipomenit Schlecht = rau Moment mal! = O clipa,va rog! Marschmuzik = muzica de marsuri Der Zeitungsbericht = relatarea din ziar Der Bericht = relatarea Die Zeitung = ziarul Das Blatt = foaia die Berichte = relatarile die Zeitungen = ziarele die Bla..tter = foile sehr laut = foarte tare Ich spiele Klawier = eu cant la pian die Ba..nder = trupele Wie alt sind Sie? = Ce varsta aveti dvs.?

Mixen-mixte-gemixt = a mixa;a remixa;a mesteca Explosive Muzik = muzica exploziva Von = de Der Gott = Dun\mnezeu;zeu Seit = de Schon = deja die Go..tter = zeii

Nach = dupa;spre Dann = apoi Immer unterwegs = mereu pe drumuri Dauern-dauerte=gedauert = a dura Die stunde = ora Der Besucher = vizitatorul Auch = de asemenea;si Treffen-traf-getroffen = a intalni Zufrieden = multumit Schlafen-schlief-geschlafen = a dormi Der Schlaf = somnul Ganz = total Die Magie = die Magic = magie Hatte = a avut Weg sind sie = au plecat Weggehen = a pleca u..ber = despre unbekannt = necunoscut neu = nou alt = vechi schla..frig = somnoros unzufrieden = nemultumit die Stunden = orele die Besicherin = vizitatoarea

In limba germana exista verbecare cer un anumit caz,fie dativul,fie acuzativul.Verbele care cer acuzativul sunt: Finden = a gasi Singen = a canta Sprechen = a vorbi machen = a face spielen = a juca lesen = a citi haben = a avea ho..ren = a auzi schreiben = a scrie

Declinarea articolului hotarat are la singular trei forme,pentru fiecare cate una,iar pentru plural o singura forma pentru toate cele trei genuri.articolul nehotarat primeste in cadrul declinarii terminatiile articolului hotarat,neavand forma pentru plural. MASCULIN N-der - ein G-des - eines D-dem - einem Ac-den - einen FEMININ N-die - eine G-der - einer D-der - einer Ac-die - eine NEUTRU N-das - ein G-des - eines D-dem - einem Ac-das - ein

Pentru plural;M,F,N: N-die G-der D-den Ac-die Exista cazuri in limba germana cand substantivele nu au articol.Atunci ele au inainte ori un verb,ori un adverb. Die Blo..kflote = flautul Die Vorwahl = prefixul Die Botschaft = ambasada Der Bote = solul;emisarul Die Auskunft = informatia Inland = intern Gedulden-geduldete-geduldet = a avea rabdare Der Augenblick = clipa Der Platz = locul Platznehmen = a lua loc Platzen-platzte-geplazt = a crapa Nahmen Sie bitte Platz = luati loc va rog Gewu..nscht = dorit Lautet = suna;este Wiederholen-wiederholte-wiederholt = a repeta;a recapitula Bleiben-bliebt-gebleiben = a ramane Geteilt durch = impartit la Die Zuschauer = spectatorii Waldsterben = moartea padurii Der Zeitungsname = numele ziarului Die Bildlegende = explicatia pozei;legenda pozei Die Schlagzeile = articolul de fond Das Titelbuch = titlu de carte Zu Hause = acasa die Pla..tze = locurile die Boten = solii;emisarii die Ausku..nfte = informatiile ausland = extern

Ta..nzer = dansator Noch = inca Die Bu..hne = scena Der song = slagarul Gemeinsam = impreuna Ru..ckschau = privire inapoi;retrospectiva Langsam = incet Geboren = nascut Das leben = viata Langsam,langsam aber sicher = incet,incet dar sigur Sicher = sigur Die Sicherheit = siguranta der Sicherkeitsgurtel = centura de siguranta schnell = repede

Numeralele cardinale sunt numeralelede baza care ne ajuta sa numaram,sa socotim,sa exprimam date si ani.Spre deosebire de acestea,exista numeralele ordinale care ne arata ordinea sau ierarhia.La numeralele de la 2 la 20,la numeralele cardinale se adauga sufixul "te".Numai primul si al 3lea se formeaza deosebit.Numeralele ordinale au inaintea lor articolul hotarat .Exemplu:der,die,das erste = primul;prima Der,die.das dritte = al 3-lea;a3-a Der,die,das zehnte = al 10-lea Der,die,das lezte = ultimul;ultima Fu..nfzehnte = al 15-lea Neunzehnte = al 19-lea Toate numeralele de la 20 in sus primesc sufixul "ste".Exemplu: Der,die,das zwanzigste = al 20-lea. Pentru scrierea datei punem numeralul in cifre,apoi punct,iar dupa aceea urmeaza luna.Exemplu:der 26.Februar = der sechsundzwanzigste Februar. Das Datum = data An der Reihe = la rand Der Untrricht = invatamantul;orele Die Stunde ora Die Deutschestunde = ora de germana Die Uhr = ora;ceas Drei Stunden = trei ore Warten-wartete-gewartet = a astepta die Stunden = orele

Der Tagesablauf = decursul unei zile Der Morgen = dimineata Der Vormittag = inainte de pranz Der Mittag = pranzul Das Mittagessen = masa de pranz Das fru..hstu..k = micul dejun Fru..h = devreme Das Stu..ck = bucata Die Jause = gustarea Das Abendessen = cina Der Abend = seara Die Mitternacht = miezul noptii Der Nachmittag = dupaamiaza In der Nacht = noaptea Das Gespa..nst = stafia Tief = adanc Der Untergang = amurgul Ein Uhr = ora 1 Zwei Uhr = ora 2.......pana la zwo..lf Uhr = ora 12. Zwo..lf Uhr = ora 12(ziua) Dreizehn Uhr = ora 13.......pana la vierundzwanzig Uhr = ora 24. Wie spa..t ist es? = cat este ceasul? Spa..t = tarziu Der Viertel = sfertul Viertel nach sieben = 07 si 15 oder fu..nfzehn Minuten nach sieben. Die Sekunde =secunda Die Minute = minutul Halb = jumatate 07,30 = halb acht (jumatate opt) 07,45 = fu..nfundfierzig Minuten nach sieben oder Viertel vor acht. die Sekunden = secundele die Minuten = minutele Wievil Uhr ist es? = cat este ceasul? fru..h = devreme die Gespa..nster = stafiile die Stu..cke = bucatile die Jausen = gustarile Ich nehme das Mittagessen = iau pranzul

07,55 = sieben uhr fu..nfundfu..nfzig die Begru..ssung = salutul die Verabschiedung = despartirea die Begru..sungen = saluturile die Verabschiedungen = despartirile

verabschieden-verabschiedete-verabschiedet = a se desparti Ich verabschiede mich =ma despart Alles Gute! = toate cele bune Mich = ma Dich = te Sich = se Uns = ne(noi ne) Euch = va Sich = se Von mir = de mine Von dir = de tine Von ihm = de el Von ihr = de ea Von uns = de noi Von euch = de voi Von sie = de ei,de ele Wie geht es?(es = forma impersonala) = cum merge? Die Leute = die Menschen = oamenii Gut = bun,bine Schlimm = rau(la persoana) Der Teufel = dracul Blind = orb Die Kuh = vaca der Ochse = boul Geh zumTeufel = Du-te la dracu so und so = asa si asa schlecht = rau,prost

Geh in deine wilde Urgrossmutter! = Du-te la strabunica ta salbatica! Der Schwein = porcul Dumm = prost Die Fo..tze = .....organ sexual feminin die Ferkelin = purceaua,scroafa dummkopf = prostanac

Die Hammer = ciocan,.....organ sexual masculin Die Brust = sanul Der Arsch = curul die Bru..ste = sanii Lekh mich am Arsh. Iss mein Dreck.

Der Dreck = rahatul,cacatul,mizeria Essen-ass-gegessen = a manca Der Arschloch = anus Ku..ssen-ku..sste-geku..sst = a saruta Umarmen-umarmte-umgearmt = a imbratisa Lieben-liebte-geliebt = a iubi Klingen-klingte-geklingt = a suna Der Wecker = ceasul desteptator Blieben-bliebt-geblieben = a ramane

Aufstehen-stand auf-aufgestanden = a se scula Zuerst = prima data Dushen-dushte-gedusht = a face dus Losgehen-ging los-losgegangen = a pleca Genau = precis,exact Abfahren-fuhr ab-abgefahren = a pleca Die Abfahrt = plecarea Ankommen-komm an-angekommen = a sosi Ausstiegen-stieg ein-eingestiegen = a urca Der Arbeitstag = ziua de lucru Dort = acolo Erza..hlt = povesteste Der Arzt = doctorul,medicul Das Essen = mancarea Ich bin hungrig = mi-e foame Der Hunger = foamea Ich bin durstig = mi-e sete Die Scheisse = rahat die A..rtzte = doctorii,medicii Essen gehen = a merge la masa Ich habe hunger = mi-e foame der Durst = setea Ich habe durst = mi-e sete die Ankunft = sosirea

Das Besprech = convorbirea Frei = liber besetzt = ocupat

Vorbereiten-bereitete vor-vorbereitet = a pregati Die Planung = planificarea Die Agentur = agentia Passen-passte-gepasst = a se potrivi Leider = din pacate Anrufen-rief an-angerufen = a suna,a telefona Auf Wiederho..ren = la revedere(la radio,la telefon) Erzahlen-erza..hlte-erza..hlt = a povesti Die Erza..hlung = povestirea Normalweise = in mod normal Etwa = cam,aproximativ So = asa,deci Treffen-tref-getroffen = a intalni Der Freund = prietenul Die Freundin = prietena Die Blume = floarea Die Rose = trandafirul Verzeihung! = iarta-ma! Es tut mir leid = imi pare rau. Oft = adesea Sto..ren-sto..rte-gesto..rt = a deranja Niemand = nimeni Etwas = ceva alle = toti,toate jemand = cineva alles = totul die Freunde = prietenii die Freundinen = prietenele die Blumen = florile die Rosen = trandafirii Ich bitte um Verzeihung! = Va rog iertati-ma! Es tut mir sehr leid = Imi pare foarte rau selten = rar die Erza..hlungen = povestirile anormalweise = in mod anormal

Verstenden-verstand-verstanden = a intelege Kaufen-kaufte-gekauft = a cumpara Verkaufen-verkaute-verkauft = a vinde Die Arbeit = munca Die Freizeit = timpul liber

Ganz = toata Von = de Der Brief = scrisoarea Manchmal = cateodata Einkaufen-kaufte an-angekauft = a cumpara Allein = singura Fernsehen-sah fern-ferngesehen = a se uita la televizor Am Wochenende = la sfarsit de saptamana Der Bekannt = cunoscutul Die Bekannte = cunoscuta Treffen-traf-getroffen = a intalni Der Ausflug = excursia Wandern-wanderte-gewandert = a drumeti Der Zelt = cortul Zelten-zelte-gezelt = a sta in cort un timp Schwimmen-schwamm-geschwommen = a inota Segeln-segelte-gesegelt = a naviga Das Segelboot = barca cu panze Das Boot = barca Kochen-kochte-gekocht = a gati Lange = lung Das geht leider nicht. = Asta din pacate nu se poate(sau nu merge). Doch = totusi Der Staat = statul Die Zahl = cifra Das Fest = sarbatoarea Za..hlen-za..hlte-geza..hlt = a numara Betrunken = beat,matol Der Ei = oul Anfangen-fang an-angefangen = a incepe die Eier = ouale die Fste = sarbatorile die Staate = statele die Boote = barcile die Zelte = corturile dieAusflu..ge = excursiile die Bekannten = cunoscutii bis = pana die Briefe = scrisorile

Losgehen-ging los-losgegangen = a porni Nehmen-ahm-genohmen = a lua Zu Hause sein = a fi acasa Schnarchen-schnarchte-geschnarcht = a sforai In limba germana exista cinci grupe de plural.Din prima grupa fac parte substantivele terminate in consoana si care la olural primesc terminatia "e".Exemplu:der Tag-die Tage. Substantivele din grupa a 2-a de plural se termina la singular in vocala "e"si primesc la plural terminatia "n". Alta categorie de substantive,tot din aceasta grupa,se termina in consoana si primesc terminatia "en".Exemplu:die Sprache-die Sprachen;der Mensch-dieMenschen. In grupa a 3-a de plural intra substantivele terminate in consoana dar care au in interiorul cuvantului sau in radacina lui "a" si atunci primeste "..".Exemplu:das Land-die La..nder. In grupa a 4-a de plural intra substantivele care la singular se termina in "er", "en" sau "el". Exemplu:das Zimmer-die Zimmer,das Zeichen-die Zzeichen.Caracteristica acestor substantive este ca la plural nu primesc nici o terminatie. In grupa a 5-a de plural intra toate cuvintele straine sau neologismele,aceste substantive primind la plural terminatia "s".Exemplu:das Auto-die Autos. Der PKW = der Personenkraftwagen = autoturismul Der LKW = der Lastkraftwagen = der Laster = camionul Die Last = greutatea Die Kraft = puterea Der Wagen = masina,vagonul Mu..de = obosit Dannach = dupa aceea Wie bitte? = cum va rog? U..brigens = de altfel Fru..her = mai devreme Schauen-schaute-geschaut = a privi,a se uita Leise = incet Deutlich = rar Auf = pe Langsam = incet Ancreuzen-kreuzte an-angekreuzt = a bifa Vergleichen-vergliech-vergleichen = a compara Vergehen-verging-vergangen = a trece schnell = repede laut = tare(sunete)

Trennbar = separabil Brauchen-brauchte-gebraucht = a avea nevoie Aussteigen-stieg aus-ausgestiegen = a cobora Einssteigen-stieg ein-eingestiegen = a urca Satzklammer = acolada in propozitie Holen-holte-geholt = a aduce Abholen-holte ab-abgeholt = a lua de undeva Der Flughafen = aeroport Cand numeralul ordinal nu are nimic inainte de el primeste terminatia "er". Das Buch = cartea Das Heft = caietul Der Bleistift = creionul Warum? = de ce? Der Drehbleistift = creionul mecanic Der Kugelschreiber = pixul Der Fu..hler = stiloul Das Lineal = linia Der Radiergummi = radiera Der Gummi = guma Der Kangummi = guma de mestecat Kauen-kaute-gekaut = a mesteca(in gura) Der Federkasten = penarul Der Dreieck = echerul Die Tafel = tabla Alles auf einmal = totul deodata Gemeinsam = impreuna Der Ort = locul Die Angabe = informatia,relatarea Einladen-lud ein-eingeladen = a invita Zwischen = intre allein = singur die Orte = locurile die Angaben = informatiile,relatarile die Dreiecken = echerele die Lineale = liniile die Radiergummis = radierele die Gummis = gumele die Bucher = cartile die Hefte = caietele die Bleistifte = creioanele Darum = de aceea die Drehbleistifte = creioanele mecanice(0.5)

Die Stimme = vocea Die Reise = calatoria Die Mo..glichkeit = posibilitatea Unmo..glich = imposibil Das Zeichen = semnul Bilden-bildete-gebildet = a forma Der Fragezatz = propozitie interogativa Propozitia interogativa incepe intotdeauna cu verbul sau predicatul,urmat de pronume,iar dupa aceea celelalte parti de vorbire sau propozitie. Reden-redete-geredet = a vorbi Woru..ber? = despre ce? Benutzten-benutzte-benuzt = a folosi Fertig = gata VERBELE CU PARTICULA SEPARABILA TRENNBARE VERBEN die Reisebu..ro = agentia de voiaj mo..glich = posibil

Trennbar = separabil

untrennbar = inseparabil

Verbele cu particula separabila sunt o categorie distincta de verbe germane care au inainte un prefix sau particula separabila care in timpul conjugarii se separa de verb,adaugandu-se la sfarsitul acestuia.In propozitie, particula separabila este asezata la sfarsitul propozitiei.In aceasta categorie de verbe intalnim si verbe care au particula inseparabila. Particule neseparabile: BeEmpEntErGeMissVerZerbekommen-bekam-bekommen = a deveni empfehlen-empfohl-empfohlen = a recomanda entwerfen-entwarf-entworfen = a concepe,a crea erza..hlen-erza..hlte-erza..hlt = a povesti gerieben-geriebte-geriebt = a rade missverstehen-missverstand-missverstanden = a nu intelege verbringen-verbrachte-verbracht = a petrece zerbrechen-zerbrach-zerbrochen = a sparge

Ich zerbrache etwas. = Eu am spart ceva. Exista verbe separabile care mai contin si un alt prefix si anume "vor-" : Vorbereiten-bereitete vor-vorbereitet = a pregati Ich bereitete das Essen vor. = Eu pregatesc masa.

Ich bereite mich vor. = Ma pregatesc. Aufmachen-machte auf-aufgemacht = a deschide Zumachen-machte zu-zugemacht = a inchide La participiul 2 sau a 3-a forma de baza prefixul nu se mai separa de verb, darintre prefix si radacina se adauga "ge". (sich)anziehen-zog an-angezogen = a (se) imbraca Ich ziehe das kind an. = Eu imbrac copilul. (sich)ausziehen-zog aus-ausgezogen = a (se) dezbraca sich anziehen = a se imbraca Ich ziehe mich an = ma imbrac Du ziehst dich an = te imbraci Er zieht sich an = el se imbraca Sie zieht sich an = ea se imbraca Es zieht sich an = el,ea se imbraca Wir ziehen uns an = noi ne imbracam Ihr zieht euch an = voi va imbracati Sie ziehen sich an = ei,ele se imbraca DIE MODALVERBEN

VERBELE MODALE Verbele modale sunt verbe auxiliare de mod.Verbele modale nu sunt de sine statatoare,folosindu-se cu infinitivul altor verbe.Ex.:Ich kann lernen = eu pot sa invat:du musst schreiben = tu trebuie sa scrii. In propozitia dezvoltata verbul la infinitiv este asezat intotdeauna pe ultimul loc.Ex.:Ich kann Deutsch,Englisch,Italienisch lernen. = Eu pot sa invat.....:Du musst die Lection schreiben. = Tu trebuie sa scrii lectia. Verbele modale se refera la vorbitor si exprima pozitia sa fata de cele exprimate in propozitie.Ex.:Du musst sehr scho..n schreiben. = Tu trebuie sa scrii foarte frumos. Scho..n = frumos Schlimm = rau Brav = cuminte Nett = dragut(a) garstig = urat(a)(infatisare)

Ein schlimmes Kind = Un copil rau Ein braves Kind = Un copil cuminte Das schlimme Kind = copilul rau

Das brave Kind = copilul cuminte

Daca adjectivul are in fata articolul nehotarat,el va primi terminatiile articolului hotarat dupa cum urmeaza: Masculin - ein-er ex.:der Vater-ein guter Vater = un tata bun Feminin - eine-e Neutru - ein-es ex.:die Mutter-eine gute Mutter = o mama buna ex.:das Kind-ein braves Kind der gute Vater

Daca adjectivul este precedat de articolul hotarat,pentru toate genurile el va primi terminatia "e".Masculin-der - e

Feminin-die - e Neutru-das - e Ho..flich = politicos Unho..fliche = nepoliticos Die Ho..flichkeit = amabilitatea Gescheit = destept Die Scho..nheit = frumusetea

die ho..fliche Mutter das unho..fliche Kind

die Dummheit = prostia

Verbele modale se refera la o persoana sau la mai multe persoane care in majoritatea cazurilor nu sunt numite.Verbele modale sunt: -ko..nen-konte-gekont = a putea -wollen-wollte-gewolt = a vrea;a voi -mu..ssen-mu..sste-gemu..sst = a trebui -du..rfen-durfte-gedurft = a avea voie -sollen-sollte-gesollt = a trebui -mo..gen-mochte-gemocht = a dori -ko..nen-exprima o capacitate,o posibilitate sau o presupunere -wollen-exprima o dorinta.o cerinta sau o indoiala fata de afirmatia facuta de cineva -mu..ssen-exprima o necesitate,o obligatie sau o presupunere.Ex.:Ich muss heute die Lection schreiben = Trebuie sa scriu astazi lectia -du..rfen-exprima o permisiune -sollen-exprima o necesitate,o dorinta,o indoiala sau o porunca,neavand sens propriu sau un timp de executare.Ex.:Ich soll die Lection schreiben = Trebuie sa scriu lectia -mo..gen-exprima o posibilitate,o dorinta atenuata. Was mo..chten Sie? = Ce doriti dumneavoastra? Die Pra..sens = prezentul Die Vergangenheit = trecutul Die zukunft = viitorul Cu ajutorul verbelor modale si un alt verb la infinitiv se pot forma o multitudine de propozitii care ne ajuta sa ne exprimam. Verbele modale au in cadrul conjugarii cele trei forme si anume: -afirmativa-ich kann -negativa-ich kann nicht -interogativa-kann ich? Nur = numai

Ansehen-sah an-angesehen = a privi Zuru..ckbringen-brahte zuru..ck-zuru..ckgebraht = a aduce inapoi Bekommen-bekamm-bekommen = a primi Suchen = a cauta Ausleichen-liech aus-ausgeliehen = a imprumuta(carti) Die Hilfe = ajutorul Die Zeitschrift = revista Die Mediotek = laborator de limbi straine Der Kassettenrecorder = casetofonul Das Blatt = foaia,coala Das Arbeitsblatt = foaia de lucru Der Ausweis = permisul die Ausweise = permisele die Bla..tter = foile,colile dieZeitschriften = revistele

Mitbringen-brahte mit-mitgebraht = a aduce cu sine Die Bedeutung = insemnatatea,importanta Die Notwendigkeit = necesitatea Das Erlaubnis = invoirea;invoiala Die Vorliebe = predilectia Die Abneigung = aversiunea Die Zuneigung = inclinatia Der Verbot = interzicerea Rauhenverboten = fumatul interzis Rauhen-rauhte-gerauht = a fuma Die Fa..higkeit = insusirea;abilitatea Der Wille = vointa Die Absicht = intentia Der Auftrag = comision;mandat Der Rat = sfatul Das Rathaus = primaria Der Kollege = colegul Die Kollegin = colega die Willen = vointele die Absichten = intentiile die Auftra..ge = comisioanele;mandatele die Ra..te = sfaturile die Ratha..user = primariile die Kollegen = colegii die Kolleginen = colegele die Abneigungen = aversiunile die Zuneigungen = inclinatiile die Verbote = interzicerile die Bedeutungen = insemnatatile,... die Notwendigkeiten = necesitatile die Erlaubnise = invoirile;invoielile

Das Spiel = jocul Viel = mult U..ber = despre;peste Die Regel = regula Schwer = greu Seit wann? = de cand? Woher? = de unde? Wohin? = incotro? Warum? = de ce? Wie? = cum? Der Beruf = meseria Der Spass = placerea Besonders = deosebit Durch = prin Die Leute = oamenii---nu are singular Oft = adesea;des Der Mensch = omul Die Hausaufgabe = tema de acasa Die Klassaufgabe = tema din clasa Die Aufgabe = tema Anschauen-schaute an-angeschaut = a viziona Aussehen-sah aus-ausgesehen = a arata Lerntipps = mod de invatare Testaufgaben = teme de test

die Spiele = jocurile

die Regeln = regulile leicht = usor

die Berufe = meseriile die Spasse = placerile

die Menschen = oamenii die Hausaufgaben = temele de acasa die Klassaufgaben = temele din clasa die Aufgaben = temele

DERIVAREA SAU FORMAREA SUBSTANTIVELOR COMPUNEREA SUBSTANTIVELOR Substantivele noi pot fi formate prin derivare si compunere din substantive sau alte parti de vorbire.Derivarea se poate face cu ajutorul prefixelor si sufixelor.Cel mai frecvent procedeu este derivarea cu ajutorul sufixelor.Cele mai des folosite sufixe sunt: a)-er; -ler; -ner -pentru masculin -erin; lerin; nerin - pentru feminin. Substantivele formate astfel indica de obicei persoane care exercita o activitate,o meserie.Ex.:arbeiten - der Arbeiter = muncitorul

-die Arbeiterin = muncitoarea die Kunst = arta - der Ku..nstler = artistul die Ku..nstlerin = artista.

Substantivele care au in radacina lor vocalele "a", "o", "u",prin derivare primesc ".."(umlaut). b)-e - care indica substantive feminine si totodata se formeaza multe substantive abstracte.Ex.:gross = mare marimea Mit wem? = cu cine? Lieben = a iubi Die Allerliebste = cea mai iubita die Liebe = iubirea;dragostea dre Allerliebste = cel mai iubit die Gro..sse =

Substantivele formate cu sufixul "-el"sunt masculine si indica o unealta.Ex.:der Schlu..ssel = cheia; der Lo..ffel = lingura. Substantivele formate cu sufixul "-ei"sunt feminine si indica o activitate exercitata intr-un atelier sau cu un sens periorativ.Ex.:die Schneiderei = croitoria; die Bu..cherei = die Bibliotek = biblioteca; die Spielerei = joaca. Substantivele formate cu ajutorul sufixului "-ling" sunt masculine si indica ceva tanar sau un sens periorativ(un mod de a face misto).Ex.:der Jungling = tanarul; der Lehrling = ucenicul(lehren = a invata pe cineva); der Feigling = lasul(feige = las). Substantivele formate cu sufixul "-ung" sunt intotdeauna feminine si indica o actiune sau rezultatul unei actiuni.Ex.:die Rechnung = socoteala(rechnen = a socoti); die Erfindung = descoperirea(erfinden = a descoperi); die Ordnung = ordinea(ordnen = a ordona). Cu ajutorul sufixului "-heit" se formeaza substantive feminine care indica o colectivitate,un substantiv abstract.Daca substantivul se termina in "-r"; "-ch"; "-ig", punem "keit".Ex.:die Menschkeit = omenirea; die Kindheit = copilaria;die Herzlichkeit = marinimia(herzlich = inimos). Cu ajutorul sufixului "-schaft" formam substantive feminine care indica o colectivitate,un raport intre doua sau mai multe persoane.Ex.:der Bu..rgerschaft = toti cetatenii;cetatenia(der Bu..rger = cetateanul); die Freundschaft = prietenia. Substantivele formate cu sufixul "-tum" sunt neutre si arata o colectivitate,o stare, o ideie.Ex.:das Burgertum = burghezia; das Heldentum = eroismul(der Held = eroul). Cu ajutorul sufixelor "-chen" si "-lein" se formeaza toate diminutivele din limba germana, care sunt intotdeauna de gen neutru.Ex.:das Ha..uschen = casuta; das Vo..gelchen = pasarica;das Bu..chlein = carticica; das Junglein = baietelul; das Ma..dschen = fetita; das Tishlein = masuta. Der Tishleifer = mileul Das Leben = viata Versuchen-versuchte-versucht = a incerca Derivarea se poate face si cu ajutorul prefixelor,iar dintre cele mai folosite sunt:ge-; ur-; un-. Cu prefixul "ge-" se formeaza substantivele colective.Ex.: der Berg = muntele - das Gebirge = muntii in totalitate.Ich gehe ins Gebirge. = Eu merg la munte.;der Busch = tufa - das Gebu..sch = tufisul. Prefixul "ur-" are sensul de "foarte vechi" si imprima acest sens substantivului nou format.Ex.:der Wald = padurea - der Urwald = padurea virgina;die Zeit = timpul - die Urzeit = preistoria;die Urmenschen = oameni preistorici;die Sache = lucrul - die Ursache = cauza. Prefixul "un-" arata contrariul sau intareste sensul.Ex.:der Dank = multumirea - der Undank = nemultumirea; das Glu..ck = fericirea - das Unglu..ck = nefericirea; der Unmensch = neomul; die Menge = multimea = die Unmenge = (tot)multimea(forma intarita). mein Leben = viata mea

Un alt procedeu prin care putem obtine substantive este procedeul compunerii.Cu ajutorul compunerii noi putem sa formam din doua cuvinte unul singur,printr-o litera de legatura.Primul cuvant se numeste "determinativ"si este si cel pe care cade accentul,iar ultimul cuvant, "determinant",este intotdeauna un substantiv care da si genul substantivului compus.Cuvantul "determinativ" poate sa fie si o alta parte de vorbire decat substantiv,si anume:adjectiv - gross + der Vater = der Grossvater = bunicul

-hoch + das Haus = das Hochhaus = blocul -hoch + das Parter = das Hochparter = parter inalt(mezanin) verb - schlafen + das Zimmer = das Schlaufzimmer = dormitorul wohnen + das Zimmer = das Wohnzimmer = camera de locuit,de zi

prepozitie - vor + das Mittag = das Vormittag nach + das Mittag = das Nachmittag

Cand cele doua cuvinte sunt substantive,pentru a se forma substantivul compus,se intercaleaza o consoana de legatura si anume: "s"-daca ambele substantive au consoana la sfarsit,respectiv la inceput "n"-daca primul substantiv se termina in vocala.

Exemple:-die Einkaufstasche = sacosa de cumparaturi:der Einkauf = cumpara + die Tasche = geanta,buzunarul -das Haus = casa + die Aufgabe = tema - die Hausaufgabe = tema de acasa -die Klasse = clasa + der Leiter = conducator - der Klassenleiter = dirigintele Daca ambele substantive au unul la sfarsit vocala,iar cel de-al doi-lea tot vocala,vocala de la primul cuvant cade,se inlatura.Ex.:die Klasse + die Aufgabe = die Klassaufgabe. DER POSSESSIVPRONOMEN POSESIV

PRONUMELE

Pronumele posesiv se acorda in gen,numar si caz cu substantivul inaintea caruia sta. Pronumele posesiv are urmatoarele forme: -de singular - mein = al meu - meine = a mea - dein = al tau - deine = a ta - sein = al sau - seine = a sa - unser = al nostru - unsere = a noastra - euer = al vostru - euere = a voastra - ihr = al lor - ihre = a lor Ex.:mein Heft = caietul meu meine Tasche = geanta mea dein Buch = cartea ta deine Klasse = clasa ta sein Vater = tatal sau seine Mutter = mama sa unser Haus = casa noastra unsere Katze = pisica noastra euer Hund = cainele vostru euere Schule = scoala voastra ihr Kind = copilul lor ihre Hausaufgabe = tema lor

Pentru formele de plural,la formele singularului se adauga un "e".Exemplu: -meine = ale mele

-deine = ale tale -seine = ale sale -unsere = ale noastre -euere = ale voastre -ihre = ale lor Daca folosim pronumele posesiv nu se mai pune articolul hotarat. Das ist meine Klasse. = Aceasta este clasa mea. Mein Haus ist gross. = Casa mea este mare. Pronumele posesive nu sunt de sine statatoare,ci trebuie sa aiba dupa ele neaparat un substantiv.Doar cand este vorba de o intrebare,raspunsul poate fi dat numai prin pronume. Pentru a putea pune intrebari referitoare la cazuri,avem pronumele: "wer?" = cine?; "was?" = ce? N wer?;was? G - wessen? = al,a,ai,ale cui?,carui?,carei? D - wem? = cui? Ac - wen? = pe cine?,ce? Wessen Hefte sind hier? = Ale cui caiete sunt aici? R: Meine. = Ale mele./ Meine Hefte. = Caietele mele. Niemand = nimeni Was ist hier? Mehr = mai mult R: Hier ist eine Klasse. mehrere = mai multe

Cand in propozitie avem deja o negatie sau un cuvant negativ,negatia "nicht" care sta langa verb nu se mai pune.Ex.:Niemand spricht. = Nimeni nu vorbeste. Niemand spricht nichts. = Nimeni nu vorbeste nimic.Alle schweigen. = Toti tac. Schweigen-schweigte-seschweigt = a tacea Schweigen-schweig-geschweigen = a tacea Denken-dachte-gedacht = a gandi;a crede Versuchen-versuchte-versucht = a incerca Brauchen-brauchte-gebraucht = a avea nevoie Meinen-meinte-gemeint = a fi de parere Seit = de Beruf = meserie Wichtig = important

Fremd = strain Die Fremdsprache = limba straina Wie? = cum? Jeden tag = in fiecare zi Jede,jedes = fiecare Ausserdem = in afara de aceasta Die Lo..sung = rezolvarea Beim = la Beim dem Lernen = la invatare Ausleichen-lieh aus-ausgeliehen = a imprumuta(carti,casete) Borgen-borgte-geborgt = a mprumuta bani Der Personalweis = buletinul Der Pass = pasaportul Sofort = imediat Der Betrieb = agitatia,forfota Beraten-beratete-beratet = a sfatui Dieser = acest diese = aceasta dieses = acesta,aceasta die Bbetriebe = agitatiile,forfotele die Pa..sse = pasapoartele die Lo..sungen = rezolvarile die Fremdesprachen = limbi straine

Die Grundstuffe = ciclul de incepatori,cursul de incepatori Die Studierenden = cei care studiaza Eigen = propriu Das Fest = sarbatoarea,petrecerea Ab = de la Der Aufenthaltsraum = sala de primire Der Hinterhof = curtea din spate Der Hof = curtea Das Streichquartett = cvartetul de coarde Streichen-strich-gestrichen = a mangaia,a atinge Der Vortrag = prelegerea Dias = diapozitive Der Raum = incaperea,sala die Ra..ume = incaperile,salile die Vortra..ge = prelegerile die Hofe = curtile die Feste = sarbatorile,petrecerile bis = pana la

Das Papierfaltens = indoirea hartiei Die Falte = cuta Falten-faltete-gefaltet = a indoi,a plia Die Postkarte = cartea postala Die Ansichtkarte = vederea Regen-regnete-geregnet = a ploua Die Ausstellung = expozitia Der Schmuck = bijuterie,podoaba Der Schmarotz = mucul Der Nase = nasul Der Verkauf = vinzarea Die Wiedergabe = redarea Der Beste = cel mai bun Der Preis = premiul,pretul Die Ero..ffnung = deschiderea,inaugurarea Der Erlo..s = produs,incasare,ofranda Gemeinnu..tzig = in folosul comunitatii Gespa..ndet = donat Spa..ndet-spa..ndete-gespa..ndet = a dona Der Tanz = dansul Die Flur = holul Gospel = spiritual Singen-sang-gesungen = a canta Das Lied = cantecul Tanzmuzik = muzica de dans Der Wettweberv = concursul Der Regen = ploaia Bei = la Gewinnausgabe = primirea Besuchen = a frecventa die Wettweberve = concursurile die Lieder = cantecele die Ta..nze = dansurile die Flu..re = holurile wird gespa..ndet = va fi donat die Beste = cea mai buna die Preise = premiile,preturile die Ero..ffnungen = inaugurarile die Erlo..se = produsele,incasarile,ofrandele die Postkarten = cartile postale die Ansichkarten = vederile Es regnet = Ploua die Ausstellungen = expozitiile die Smu..cke = bijuteriile,podoabele die Schmarotze = mucii

Verschieden = diferit Besuchen-besuchte-besucht = a frecventa,a vizita Feiern-feierte-gefeiert = a sarbatori Lachen-lachte-gelacht = a rade Sich unterhalten-unterhielt sich-sich unterhaltet = a se intretine(a face conversatie) Tanzen-tanzte-getanzt = a dansa Der Gast = oaspetele Fro..hlich = vesel Die Festkleider = rochii,haine de sarbatoare Die Kontrollarbeit = lucrare de control Entschuldigen Sie mich = scuzati-ma Negatia pentru substantive este articolul hotarat negat kein = nici un;nici o keine = nici o;nici un. Exista substantive al caror gen din limba germana nu corespunde cu genul din limba romana. Gemeinsam = comun Sehen-sah-gesehen = a vedea Man = se Man spricht Deutsch = Se vorbeste nemteste. Die Einladung = invitatia Berichten-berichtete-berichtet = a relata Anbieten-bat an-angeboten = a oferi Sich freuen-freute sich-sich gefreut = a se bucura Ganz = total;complet Ernst = serios Tra..umen-tra..umte-getra..umt = a visa Traurig = trist;trista Faul = lenes Fleissig = silitor USW = und so weiter = si asa mai departe Teilnehmer = participant teilnehmerinen = participanta faulpel = puturos die Einladungen = invitatiile Wie man sieht = cum se vede die Kontrollarbeiten = lucrarile de control die Gga..ste = oaspetii

Passen-passte-grpasst = a se potrivi Beraten-beratete-beratet = a sfatui Helfen-half-grholfen = a ajuta In propozitie locul al 2-lea sete intotdeauna locul verbului.Daca verbul este la un timp compus, verbul auxiliar sta pe locul al 2-lea ,iar participiul trecut pe ultimul loc.Cand propozitia incepe cu un complement sau orice altceva,pronumele este asezat dupa verb. DECLINAREA ARTICOLULUI

In limba germana ,articolul hotarat,asezat intotdeauna inaintea substantivelor,se declina astfel: M N G D Ac der des dem den F die der der die N das des dem das

Pentru plural exista o singura forma pentru toate cele trei genuri: MFN N G D Ac die der den die

Articolul nehotarat, care este asezat tot inaintea substantivului,nu are decat forme pentru singular.

M N G D Ac ein eines einem einen

F eine einer einer eine

N ein eines einem ein

Articolul nehotarat negat are atat forme de singular precum si o singura forma de plural,primind terminatiile articolului hotarat dupa cum urmeaza: SINGULAR M N G D kein keines keinem F keine keiner keiner N kein keines keinem keine keiner keinen PLURAL

Ac

keinen

keine

kein

keine

In limba germana exista situatii cand articolul hotarat se poate contopi cu prepozitii pentru prescurtarea exprimarii: An = la an + das = ans = la

Ich gehe an das Fenster. = Ich gehe ans Fenster. = Eu merg la fereastra. Auf = pe auf + das = aufs = pe

Ich sitze auf das Bett. = Ich sitze aufs Bett. = Eu stau pe pat. Fu..r = pentru fu..r + das = fu..rs = pentru

Ich arbeite fu..r das Leben. = Ich arbeite fu..rs Leben. = Eu muncesc pentru viata. In = in in + das = ins = in

Komm in das Haus. = Komm ins Haus. = Vino in casa. Um = pentru um + das = ums = pentru

Um das Leben. = Ums Leben. = Pentru viata. Vor = in fata vor + das = vors = in fata

Vor das Leben habe ich Angst. = Vors Leben habe ich Angst. = De viata mi-e frica.(In fata vietii mi-e frica.) U..ber = peste u..ber + das = u..bers = peste

U..ber das Land ist Nebel. = U..bers Land ist Nebel. = Peste tara este ceata. Durch = prin durch + das = durchs = prin

Durch das Land weght der Wind. = Durchs Land weght der Wind. = Peste tara bate vantul. Aceste contopiri se folosesc cu substantive aflate in cazul acuzativ.Exista alte prepozitii care se contopesc cu articolul numai la dativ. An = la an + dem = am = la

Ich bin an dem Fenster. = Ich bin am Fenster. = Eu sunt la fereastra. Bei = la (persoane) bei + dem = beim = la (persoane)

Ich bin bei dem Arzt. = Ich bin beim Arzt. = Eu sunt la doctor. In = in in + dem = im = in

Die Kinder spielen in dem Hof. = Die Kinder spielen im Hof. = Copiii se joaca in curte. Von = de la von + dem = vom = de la

Von dem Vater habe ich das Heft. = Vom vater habe ich das Heft. = De la tata am caietul. Ich komme vom der Freundin. = Vin de la prietena. Ich komme vom meiner Freundin. = Vin de la prietena mea. Zu = la;spre zu + dem = zum = la;spre

Zu dem Theater wollen alle gehen. = Zum Theater wollen alle gehen. = Toti vor sa mearga la teatru. Zu = la;spre zu + der = zur = la;spre

Zu der Post ist ein langer Weg. = Zur Post ist ein langer Weg. = La posta este o cale lunga. La verbele care indica directia miscarii sau arata modul de deplasare,prepozitiile vor fi folosite cu cazul acuzativ.Pentru acuzativ intrebarea este "wohin?"(unde?;incotro?).La verbele care arata stare pe loc sau miscare statica,prepozitiile se vor folosi cu cazul dativ.Intrebarea la care raspunde este "wo?"(unde?). Ich gehe in der Park. = Merg in parc.(wohin?) (Ac) Ich bin im Park. = Sunt in parc.(wo?) (D) Ich bin im Zimmer. Ich bin in der Klasse. Contopirea articolului cu prepozitia se intampla numai la genul masculin si neutru.

Das könnte Ihnen auch gefallen