21:22Alexandru Ciobanu Seite 1 23.05.

2017
24 das deutsche Alphabet - la final pg.15 - aflati mai multe

Druckbuchstaben Kombinationen auf Rumnische Beispiele

A a aa a acht= 8,das Haar,-(e)s,-e = par,
ah a: das Jahr, -(e)s, -e = an, die Uhr,-en = ora
e spt = tarziu, zhlen,-te,-t = a numara
u eu das Frulein,-s,- = domnisoara
B b b,p bunt = pestrit, lieb = drag,
C c Caesar
ch h rechts = la dreapta, nach = dupa
ck c dick = gras, schicken,-te,-t = a trimite
D d d,t dort = acolo, das Lied, -es, -er = cantec
E e ee e elf = 11, das Meer,-es,-e = mare
eh e: zehn = 1o,der Lehrer,-s,- = profesor
ei ai drei = 3, leicht = usor, breit = larg
eu heute = azi, deutsch
F f ff f fnf = 5, das Schiff,-(e)s, -e = nava
G g g,k gut = bun, der Tag, -(e)s,-e = zi
H h h,-- der Hahn,-(e)s,die Hhne = cocos
I i i ist = este, die Idee,-n = idee
ie i: hier = aici, lieb = drag, iubit
ig final ih zwanzig = 2o, fertig = gata
J j i ja = da, jung = tanar, der Juli,-(s),-s
K k c das Kind,-es,-er = copil, kurz = scurt
L l ll l laut = tare (sonor), der Ball,-(e)s,-
die Blle = minge
M m mm m die Mutter,die Mtter = mama,
kommen = a veni
N n nn n nein = nu, die Tanne-n = brad
O o o dort = acolo, der Sohn,- (e)s,-die Shne
= fiu
hren,-te,-t = a auzi, die Shne
P p pp p die Puppe,-n = papusa, prima = grozav
ph f die Physik = fizica
Qu qu cv die Quelle n = izvor, sursa
R r rr r rot = rosu, der Herr,-n,-en = domn
S s s,z das Haus, -es, die Huser, sie = ea, ei
ss s essen = a manca, wissen = a sti
s gro = mare, gren, -te.-t = a saluta
sch schnell = repede, die Schule,-n = scoala
sp p spt = tarziu,sprechen = a vorbi
st t der Stein,-(e)s, -e = piatra
T t tt t der Tag,-(e)s,-e =zi,das Bett,-(e)s,-en =
pat
tz die Katze n = pisica
U u u bunt = pestrit, die Uhr,-en = ora, ceas
grn = verde, der Stuhl,-(e)s,die Sthle
= scaun
V v f der Vater,-s,die Vter = tata
W w v wir = noi, der Wagen,- s,- = masina
X x x die Axt, die xte = topor, secure
Y y i der Teddy,-s,-s = ursulet
Z z zwlf = 12, die Zeit, - en = timp
In functie de pozitia si combinarea literelor, accent, surde, mute,lungi scurte,..... incet, incet nach und nach - vom
invata si celelalte reguli care completeaza fonetica limbii germane, mult,mult mai usoara de cat limba engleza.
In limba germana doar 7 % din cuvinte se rostesc cum se scriu.
Vocalele limbii germane: a, e, i, o, u; , , , y.
Diftongii limbii germane: au, ei, ey, ai, ay, eu, u.

1
21:22Alexandru Ciobanu Seite 2 23.05.2017
, , - vocale cu umlaut sau trema
- scharfes s sau Eszett sau s dur sau s ascutit

Litera alfabet Transcriere Pronuntie Ca in

german fonetica romana cuvantul

A a [a:] a A-me-tit

[:] e E-le-fant

B b [be:] be Be-ton

C c [tse:] e e-sut

D d [de:] de De-vo-tat

E e [e:] e E-va-zat

F f [f] ef Re-li-ef

G g [ge:] ghe Ghe-mo-toc

H h [ha:] ha Ha-mac

I i [I:] i I-mi-nent

J j [jot:] iot Idiot

K k [ka:] ca Ca-ma-rad

L l [l] el El-ve-ti-a

M m [m] em Em-fi-zem

En-ci-clo-pe-
N n [n] en
di-e

O o [o:] o O-pe-ra

[:] -

P p [pe:] pe Pe-pe-ne

Q q [ku:] chiu Chiu-ve-ta

R r [r] er Paner

S s [s] es Es-tu-ar

- [s tst] eszet -

T t [te:] te Te-le-fon

U u [u:] u Ulm

[y:] iu Iu-bi-tor

V v [fao] fau Fault

W w [ve:] ve Ve-ri-sor

X x [iks] ics x

2
21:22Alexandru Ciobanu Seite 3 23.05.2017

Y y [ypsilon] iupsilon -

Z z [tst:] et O-et
Atentie! Transcrierea fonetica in alfabetul international nu este acelasi lucru cu pronuntia literelor in cuvintele folosite.
De acest aspect, regulile de pronuntie, ne vom ocupa in lectia urmatoare. - See more at:
http://invatgermanaonline.blogspot.ro/2013/11/alfabetul-limbii-germane-das-alphabet.html#sthash.kLluGeAy.dpuf

Accentul este in general fix: pe radacina cuvantului adesea fiind prima silaba: leben, - te,- t = a trai, die Antwort,-en =
raspuns, die Arbeit,-en = munca, der Urlaub, -(e)s,- e = concendiu, der Schler, - s, - = elev, derProfessor, -s, - en
Wir essen um zu leben; wir leben nicht, um zu essen. = Mancam pentru a trai; nu traim pentru a manca.
Usor? Greu? La telef. 0217602031 0720518671- 0318068461 sau adresa ciobanualexandru_2004@yahoo.com gasiti pe sussemnatul care v va ajuta sa invatati temeinic limba germana.

Exprimarea fonetica
aa se pronunta a (lung)
Ex: Haar, Saal
au se pronunta ao (o foarte scurt)
Ex: Haus, blau, Trauben, Baum
se pronunta e
Ex: Mrz, Mdchen, Zhne, Br
u se pronunta oi
Ex: Frulein, Verkuferin
b la sfarsitul cuvantului se pronunta p
Ex: gelb
c urmat de e, i, y, se pronunta
Ex: Csar, Mercedes
ch precedat de a, o, u, au se pronunta h
Ex: Buch, machen, lachen, Woche
ch precedat de , u, eu, ei, i, , , o consoana si in terminatia chen se pronunta h urmat de un i slab
Ex: Mdchen, ich
chs se pronunta ks
Ex: Sechs
ck se pronunta k
Ex: dick, Glocke
d la sfarsitul cuvantului se pronunta t
Ex: Abend, Pferd, Kind, Mond
ei se pronunta ai
Ex: mein, klein, nein, Kreide
eu se pronunta oi
Ex: heute, Europa, Deutschland
-el, -en, -er la sfarsitul cuvantului, litera e se pronunta scurt, fiind un sunet asemanator cu
Ex: Tafel, Trauben, Spiegel, Zimmer; Exceptii: der, wer unde litera e se pronunta e
g la sfarsitul cuvantului se pronunta k
Ex: Tag, Schmetterling
g urmat de e se pronunta ghe
Ex: gelb, gehen, geben, Geburtstag.
h la inceputul cuvantului se pronunta h
Ex: heute, Hase, hinter, Hand
h precedat de o vocala nu se pronunta
Ex: Jahr, gehen, Kuh, Frhling
ie se pronunta i (lung)
Ex: vier, Stiefel, Papier, Dienstag
ig la sfarsitul cuvantului se pronunta ih
Ex: lustig, traurig, zwanzig, Konig
j se pronunta i
Ex: Ja, Jahr, Joghurt, Junge
se pronunta eo (legat intr-un singur sunet)
Ex: Lffel, Lwe, schn, zwlf
ph se pronunta f
Ex: Photo
q urmat de u se pronunta kv
Ex: Qudrat
s intre doua vocale sau inainte de vocala se pronunta z
Ex: Salat, lesen, September, Sommer
s la sfarsitul cuvantului se pronunta s
Ex: das, Haus, was
s inaintea de p si t se pronunta
Ex: spielen, sprechen, Bleistift, Stern
sch se pronunta
Ex: Schal, Schule, Schaf, Schnee

3
21:22Alexandru Ciobanu Seite 4 23.05.2017
ss si se pronunta s
Ex: Wasser, wei, fleiig, heien
t inainte de ion se pronunta
Ex: Lektion, Deklination
tsch se pronunta ce (e se aude foarte slab)
Ex: Deutschland
tz se pronunta
Ex: Katze, Spitzer
se pronunta iu (legat intr-un singur sunet)
Ex: fnf, Stck, Zahnbrste, Kche
v se pronunta f
Ex: Vater, vier, Vogel, vor; Exceptie cuvintele de origine negermana unde v se pronunta v ,ex. November, Vase, Verb
w se pronunta v
Ex: Wasser, wer, Wolf, Winter
z se pronunta
Ex: Zimmer, zwei, zhlen, Zug

Usor? Greu? La telef. 0217602031 0720518671- 0318068461 sau adresa ciobanualexandru_2004@yahoo.com gasiti pe sussemnatul care v va ajuta sa invatati temeinic limba germana.

Pronunie i grafie

Detaliile din aceast seciune se refer n primul rnd la limba german standard
(Hochdeutsch). Pronunia n celelalte dialecte germane poate diferi mult de pronunia
standard.

Lungimea (sau cantitatea) sunetelor joac un rol important n limba german. O vocal
pronunat lung sau scurt poate produce o diferen ntre dou cuvinte care n rest
sunt identice. De exemplu, Miete, cu i pronunat lung, nseamn chirie, dar Mitte, cu
i pronunat scurt, nseamn mijloc, centru. Ofen, cu o lung, nseamn cuptor,
sob, dar offen, cu o scurt, nseamn deschis. Dup cum se observ din aceste
exemple, n limba german i substantivele comune sunt scrise cu iniial majuscul.

Pentru a distinge ntre vocale lungi i vocale scurte, ortografia german folosete
consoane simple sau duble. Dup vocale scurte se scriu, de obicei, consoane duble (tt,
dt, ll, ck, mm, nn, ss, tz etc.), iar dup vocale lungi sau diftongi se scriu consoane
simple (t, d, l, m, n, s, z etc.). Pentru a se reda sunetul s dup o vocal lung sau dup
diftong, n scrierea german se folosete n multe cazuri, nc din evul mediu, i litera
special , numit pe romnete s dur sau i s ascuit (scharfes S sau Eszett).
Astfel: ich esse (= eu mnnc) se pronun cu e scurt, dar ich a (= eu mncam, am
mncat) se pronun cu a lung.
Mult vreme pentru litera minuscul special nu a existat majuscul
corespunztoare. n loc de s dur mare, care nu a existat, se scria SS. Totui, n iunie
2008 organizaiile internaionale de standardizare ISO i DIN au hotrt introducerea
literei majuscule s dur cu codul Unicode 1E9E. Motivul este normarea tehnicilor de
scriere. Noua liter s dur majuscul nc nu este ntlnit n practic.

n germana din Elveia i Liechtenstein litera nu se folosete deloc, i n loc de se

scrie ss.
O alt deosebire fa de romn, ntlnit n multe dialecte germane actuale, este
faptul c litera r se pronun foarte voalat, i uneori nici nu se distinge acustic.

Vocalele a, o i u se folosesc i n varianta cu umlaut, care este o modificare a

pronuniei lor. Umlautul se noteaz n scris cu semnul diacritic numit trem, format
din dou puncte plasate orizontal deasupra literei: , i , iar la majuscule: , i .

i se pronun asemntor cu un e romnesc, dar foarte deschis;

4
21:22Alexandru Ciobanu Seite 5 23.05.2017
i se pronun asemntor cu eo, aa ca n cuvintele romneti foen, bleu i
loess.
i se pronun asemntor cu iu, aa ca n cuvintele romneti etui, fhrer i tul.

n loc de vocal cu umlaut se mai poate scrie i: ae, respectiv oe i ue (excepie: n

numele proprii), dar aceste perechi de litere se pronun la fel ca i respectiv i .

Alte particulariti fonetice germane:

u se pronun (simplificat) ca i oi.

c se pronun n multe cazuri ca i ;
e se pronun deseori ca un ;
ei se pronun ca i ai;
eu se pronun (simplificat) ca i oi.
ge se pronun ca ghe;
gi se pronun ca i ghi;
j se pronun ca un i;
r se pronun n multe dialecte germane foarte voalat, eventual chiar deloc
s se pronun n multe cazuri ca i z;
sch se pronun ca un ;
sp se pronun n multe cazuri ca i p; n unele dialecte nordice se pronun sp;
st se pronun n multe cazuri ca i t; n unele dialecte nordice se pronun st;
v se pronun ca un f;
w se pronun ca un v; excepie:
o n multe nume proprii germane, w-ul final nu se pronun deloc: Beeskow; Treptow;
Pankow; Blow; Thiessow, i multe altele;
y se pronun ca i (vezi mai sus);
z se pronun ca un .
Usor? Greu? La telef. 0217602031 0720518671- 0318068461 sau adresa ciobanualexandru_2004@yahoo.com gasiti pe sussemnatul care v va ajuta sa invatati temeinic limba germana.

Asurzirea consoanelor sonore = b = d = g = der Buchstabe = = , man gebraucht:

1. nach den langen Vokalen:
b, d, g se pronunta = p = t = k =: Fu, Fe, Strae, Straen
1. la sfarsitul cuvantului: 2. nach den Diphtongen:=au,u, eu, ei, ai =
lieb, Kind, Mund, seid, sind, Tag, lag, drauen, uern, heien, zerreien
2. in interiorul cuvantului, la sfarsitul silabei:
Farbton, Wanduhr, Tagarbeit,
3. in interiorul silabei, daca urmeaza o alta consoana:
gibt, liebst, Kinds,

Pass auf! Zum Beispiel:

b p
leben lebt
lieben liebt
5
21:22Alexandru Ciobanu Seite 6 23.05.2017
rauben = a jefui, a prada raubt
d t
binden = a lega, a innoda bind
des Kindes Kind
Lnder Land
g k
legen = a aseza (orizontal) legt
sagen sagst
Tage Tag

= s = se pronunta z

1. la inceputul cuvantului inaintea unei vocale:

Saal, sauber, sehr, sind, Sonne, suchen,
2. in interiorul cuvantului, intre vocale, precum si intre consoanele sonore l, m, n, r si o vocala:
base, Riese, sausen, Else = anin, Amsel = mierla, pinseln = a zugravi, Ferse = calcai
3. in sufixele = sal = , = sam =
Mhsal = truda, langsam = adj.= incet

Englisch
Vocala = A = se pronunta in SAPTE feluri. Vom reda unul, doua, ... cazuri:
se pronunta = ei = in cuvinte de doua silabe mai ales cand in silaba urmatoare exista un
= e =. ( dar si in cuvinte polisilabice)
ace = as , lady = doamna, made = facut, fabricat, face = fata, pace = pas, game = joc
(eis) (leidi) (meid) (feis) (peis) (gheim)
se pronunta = o = cand este urmat de dublu l sau de l plus o consoana.
all = tot, toata, hall = sala, talk = conversatie, walk = plimbare, fall = cadere, a cadea
(o:l) (ho:l) (to:k) (wo:k) (fo:l)
all = orice, toate, die Halle fallen, (du fllst, er fllt),fiel, gefallen fall(e)! = a cadea
alle = toti, toate
se pronunta = a = cand este urmat de doua consoane deoasebite sau cand face parte din
grupul ar - :
after = dupa, hard = dur, vartos, master = stapan, profesor, card = fisa, cartela, car = autom.
('a:ft(r)) (ha:(r)d) (ma:st(r)) (ka:(r)d) (ka:(r))
far = departe, fast = repede, garden = gradina, smart = istet, inteligent, tart = tarta
(fa:(r)) (fa:st) (ga:(r)dn) (sma:(r)t) (ta:(r)t)
se pronunta = = (- ea din teaca) in foarte multe cuvinte polisilabice:
camera = aparat fota, jam = gem, dulceata, cat = pisica, lad = tanar, fat = gras, man = om
Usor? Greu? La telef. 0217602031 0720518671- 0318068461 sau adresa ciobanualexandru_2004@yahoo.com gasiti pe sussemnatul care v va ajuta sa invatati temeinic limba germana.

VOCALELE LIMBII GERMANE

a, e, i, o, u; , , , y
Ele se impart:
6
21:22Alexandru Ciobanu Seite 7 23.05.2017
1. dupa cantitate, adica durata, in vocale lungi si vocale scurte.
2. dupa calitate, adica in vocale inchise si vocale deschise.
In general vocalele lungi sunt inchise si cele scurte deschise.
Acordati multa atentie pronuntarii vocalelor caci adesea sensul si ortografia unui cuvant se schimba
in functie de cantitatea si calitatea vocalei:
Ofen o lung - = soba offen o scurt - = deschis
Hhle lung - = pestera Hlle o scurt - = iad, infern
stehlen e lung - = a fura stellen e scurt - = a pune, a aseza vertical
kam a lung - = venea Kamm a scurt - = pieptene
Vocalele cu Umlaut = , , = sunt fie lungi fie scurte.
Usor? Greu? La telef. 0217602031 0720518671- 0318068461 sau adresa ciobanualexandru_2004@yahoo.com gasiti pe sussemnatul care v va ajuta sa invatati temeinic limba germana.

Vocalele sunt lungi:

1. la sfarsitul unei silabe accentuate, terminate in vocala.

Vater geben Linie Vogel mgen Schule Lge
tata a da linie pasare a dori scoala minciuna
2. inaintea unei consoane simple.
Tag wer wir Ton mglich Fu Lgner
zi cine noi ton posibil picior mincinos
3. inaintea unui = h = ortografic = mut = .
lahm Lehrer ihr Mohn Mhre Ruhm fhren
olog invatator voi mac morcov glorie a conduce
4. inaintea unui = e = ortografic = mut =. vergessen, (du, er vergisst),
sie vier hier lieb Lied verga, verge, vergessen,
ea patru aici drag cantec vergiss! = a uita
5. cand sunt dublate. INDIKATIV PRSENS
ich vergesse
Saal leer Schnee Moor Boot
du vergisst
sala gol zapada namol barca er vergisst
OBSERVATIE. Vocalele = i = si = u = , precum si vocalele cu UMLAUT nu se dubleaza niciodata.
wir vergessen
ihr vergesst
Vergiss nicht! DIE AUSNAHMEN!exceptiile!-
sie vergessen
= se pronunta scurt = vergiss nicht!
am, an, was, es, das, des, bis, im in, vom, ... pers.II-a = pers.III-a sing.
daca sunt neaccentuate er, der, dem, den ... = s, ss, , tz, z, x =
vielleicht, vierzehn, vierzig, Viertel, ...

MERK DIR! In toate dictionarele vocalele lungi sunt subliniate =

werden, Mdchen
vocalele scurte au un punct =
veleicht, verzig
Usor? Greu? La telef. 0217602031 0720518671- 0318068461 sau adresa ciobanualexandru_2004@yahoo.com gasiti pe sussemnatul care v va ajuta sa invatati temeinic limba germana.

Vocalele sunt scurte:

1. in general daca urmeaza doua sau mai multe consoane diferite.

bald fertig bist Wort Wrter rund frchten
7
21:22Alexandru Ciobanu Seite 8 23.05.2017
curand gata esti cuvant cuvintele rotund frica
2. totdeauna inaintea unei consoane duble.
Lamm fett bitte Stoff knnen Mutter Htte
miel gras va rog material a putea mama palarii
3. totdeauna inainte de = ck = , transcrierea ortografica pentru kk.
Dackel Decke sticken Stock Stcke drcken Stck
soricar tavan a broda baston bastoane a apasa bucata
4. totdeauna inainte de = tz = , transcrierea ortografica pentru zz.
Katze setzen sitzen Trotz Gtze Schutz schtzen
pisica a aseza a sedea incapatanare idol protectie a se proteja
(REGULA = 2 = 3 = 4 = daca vrem mai usor sa memoram , constatam ca este REGULA = 1 = generalizata)
5. = e = slab, foarte scurt, in silaba finala neaccentuata. (spre un = = din leagn)
oben fragen kommen bewohnen
sus a intreba a veni a locui
6. = e = neaccentuat urmat de e slab
Familie Lilie
familie crin
Vergiss nicht! DIE AUSNAHMEN! exceptiile!
= se pronunta lung =
Arzt, Mdchen, Stdte, ...

In limba germana vocala initiala a unui cuvant (si de la inceputul unei silabe) NU se leaga de
sunetul final al cuvantului precedent.
Das Mdchen ist hbsch. Fata este draguta.; Was ist das? ; die Gro/eltern. Bunicii.

Diftongii au, ei, ai, eu, u, (ey), (ay).-ultimii doi foarte rar utilizati
.
Diftongii sunt intodeauna lungi.(Atentie! NU va speriati! - prezinta unele dificultati in
pronuntare.Prin repetare le vom pronunta CORECT).
Primul element al fiecarui diftong este accentuat, cel de-al doilea neaccentuat.
auch laufen Haut Baum
deasemenea a alerga piele pom
Kleid Zeit Mai Kaiser Meyer Mayer
rochie timp Mai imparat
deutsch heute Hute Bume
german azi pl.lui piele pomi
Sub. neutre terminate la sing. in = e = raman neschimbate la plural.
(Gramatica LIMBII ROMANE Editura Academiei ....)

Merkt euch! NOUA REGULA DE UTILIZARE A LUI = =: (ATENTIE LA DICTIONARELE VECHI!)

1. dupa vocale lungi:
Fu, Fe, Gru, Gre, Strae, Straen
2. dupa diftongi = au, ei, ai, eu, u = ori sus ce ne spune ca diftongii sunt intodeauna
=LUNGI= confirmand regula 2 al utilizarii lui . (intr-un fel completand regula 1.)
drauen, uern, heien, zerreien
Usor? Greu? La telef. 0217602031 0720518671- 0318068461 sau adresa ciobanualexandru_2004@yahoo.com gasiti pe sussemnatul care v va ajuta sa invatati temeinic limba germana.

8
21:22Alexandru Ciobanu Seite 9 23.05.2017

CONSOANELE LIMBII GERMANE

Consoanele limbii germane coincid in mare parte cu consoanele limbii romane. Motiv pentru care
vom indica in special PRONUNTAREA acelor consoane care prezinta deosebiri fata de limba
romana.
b, d, g, la sfarsitul cuvantului sau inaintea terminatiilor s, - st, -t, se pronunta
(p), (t), (k) vezi pg. 2 detailat.
Lob Bad Tag Tags schreibst liegt
elogiu baie zi ziua scrii intins
c se pronunta:
(k) inaintea unui a, o , u, l, r, (ca un = c = din cuvantul cal -)
Cato Cosima Creme Camping Couch Computer
(kre:m) (kmpi) (kaot)
alifie fotoliu
() inaintea unui e, , i, y, (ca in ap)
Celsius Csar Cicero
OBSERVATIE. Litera = c = se scrie doar in cuvinte de origine straina.
De cele mai multe ori este inlocuita prin = k = sau = z = .

ch se pronunta:
1. (h) ca in sah , daca este precedat de a, o, u, au
lachen Nacht noch Buch auch
a rade noapte inca carte deasemenea
2. (h) ca in Mihnea, daca este precedat de , e, u, eu, ei, i, , ,
de o consoana ca si in sufixul - chen
lcheln sechzehn euch leicht ich Tchter
razand saisprezece voua usor eu fiica
Bcher welcher Mdchen
carti care fata
3. (c) ca in cuvantul cal, daca este urmat de vocalele a, o,
sau de consoanele l si r.
Charakter Chor Chronik Chaos Cholera
4. () ca in sofer, sef, in cuvintele de origine franceza
Chef Chauffeur Charme Chance
sofer sarm sansa
chs se pronunta :
(x) daca = s = face parte din radacina
sechs Ochs Dachs Fuchs wachsen
sase bou viezure vulpe a creste
f, ph se pronunta :
(f) ca in cuvantul foc
Feuer fahren Philosoph Physiognomie
Foc a calatori filozof fizionomie
g + e sau i se pronunta:
(g) ca in cuvantul gara
gleich regnen geben gern beginnen
imediat a ploua a da placut a incepe
9
21:22Alexandru Ciobanu Seite 10 23.05.2017

ig final sau inaintea unei consoane

(ih) ca in cuvantul tihna: - daca nu este urmat de = lich = sau o silaba in care este = ich = cand se
citeste = ik = Knigreich citeste konikreich; = mnnliglich citeste - menliklich
fertig richtig baldigst fleiig
gata corect foarte curand silitor
ng se pronunta:
() n nazal la sfarsitul cuvantului, daca este urmat de o consoana,
de un = e = slab sau de un i- neaccentuat
lang Ding Angst England bringen abhngig
lung obiect teama a aduce dependent
h se pronunta:
(h) ca in ham, la inceputul cuvantului si in cuvintele compuse in a caror
compunere intra un cuvant cu h initial.
haben hundert voher Haus Hochhaus
a avea suta de unde casa bloc
h nu se pronunta intre vocale, intre vocala si consoana, precum si la sfarsitul
cuvantului, fiind doar un semn ortografic (h mut) care arata lungimea vocalei
precedente.
sehen gehen Lehrer roh Kuh
a vedea a merge invatator crud vaca
OBSERVATIE. h se pronunuta totusi in cateva cuvinte: Oheim, Uhu, Ahorn, Alkohol, unchi, bufnita, artar
ca si in sufixele heit si - haft = Freiheit, lebhaft, libertate, animat

j se pronunta:
(i) ca in cuvantul iarba
ja jetzt jeder Jog(h)urt
da acum fiecare iaurt
(j) ca in cuvantul joc in cuvintele de origine straina
Journalist Jongleur
k se pronunta:
(c) ca in cuvantul cal
kalt Kind Kche Park
rece copil bucatarie
ck se scrie in loc de = kk = ; si se citeste c de la cal;
vocala precedenta este totdeauna scurta
Decke Eck Backen stecken Dackel
tavan colt copt a introduce soricar
qu se pronunta:
(cv) ca in cuvantul cvartet
Quartett Quelle Frequenz Quai
cvartet izvor frecventa chei
s se pronunta: Schick|sal das; -s, -e = soarta
(z) ca in cuvantul zumzet la inceput de cuvant sau de silaba daca este urmat
de o vocala sau se afla intre vocale; in sufixele = sal, sam = das Schicksal = soarta
sehen Sekretr lesen Universitt bersetzen langsam
a vedea secretar a citi a traduce incet
10
21:22Alexandru Ciobanu Seite 11 23.05.2017
(s) ca in cuvantul casa la sfarsitul cuvantului, dupa b sau p, inaintea unei
consoane surde sau a unui sufix care incepe cu o consoana
Haus Erbse Mops Liste Rslein lesbar
casa mazare trandafiras lizibil
in interiorul cuv. dupa b, ck, k, p, t - Erbse , Hcksel, Kekse, Rtsel; inaintea sufixului chen Huschen
. Usor? Greu? La telef. 0217602031 0720518671- 0318068461 sau adresa ciobanualexandru_2004@yahoo.com gasiti pe sussemnatul care v va ajuta sa invatati temeinic limba germana.

ss si se pronunta : (s) ca in cuvantul sare, masa

Fass Kuss Flsse lassen
butoi sarut rauri a lasa
Ma Gru Fe lie fleiig
Masura salut picioare lasai silitor
Pass auf! Utilizarea = ss, = de la inceputul pg, 2 si sfarsitul pg. 4 si pg. 8.
RENUNTATI la dictionarele vechi!
st si sp la inceputul unui cuvant sau al unui element component dintr-un
cuvant compus se pronunta:
(t) si (p) ca in cuvintele sterg si spalt, spaga, spaclu, spagat
Strand Student studieren Bleistift Stuhl beistehen
creion scaun a ajuta
Spange Sport sprechen Plattenspieler spt sperren
agrafa a vorbi disc (patefon) tarziu a bara
sch se pronunta :
() ca in cuvantul ase
schn schwarz Schule schlafen
frumos negru scoala a dormi
t, th se pronunta :
(t) ca in cuvantul tu, tun,
Tochter Tiger Mathematik Thema
fiica tigru
t +i neaccentuat + vocala se pronunta.
() ca in cuvantul ap
Konfection Nation
v se pronunta:
(f) ca in cuvantul romanesc foc, in cuvintele germane si compusele lor,
in prefixul = ver- =; in cateva cuvinte de origina straina
Vater Vetter viel Vogel voll von vor
tata nepot mult pasare plin dela in fata
versprechen verspten versenden
a promite a intarzia a transmite
(v) ca in cuvantul veverita, in majoritatea cuvintelor de origina straina.
Beethoven Eva Substantiv Vase nervs November
w se pronunta:
(v) ca in cuvantul veverita
wer was wo wann Woche zwanzig
cine ce unde cand saptamana douazeci
z se pronunta:
() ca in cuvantul ap
11
21:22Alexandru Ciobanu Seite 12 23.05.2017
zhlen Zahl zeigen Zeit Zahn Zauber
a plati numar a arata timp dinte farmec
tz se scrie in loc de zz, cand vocala precedenta este scurta
si se pronunta:
() ca in ap
Platz sitzen setzen
loc a sta jos a aseza
Usor? Greu? La telef. 0217602031 0720518671- 0318068461 sau adresa ciobanualexandru_2004@yahoo.com gasiti pe sussemnatul care v va ajuta sa invatati temeinic limba germana.

Exprimarea fonetica
aa se pronunta a (lung)
Ex: Haar, Saal
au se pronunta ao (o foarte scurt)
Ex: Haus, blau, Trauben, Baum
se pronunta e
Ex: Mrz, Mdchen, Zhne, Br
u se pronunta oi
Ex: Frulein, Verkuferin
b la sfarsitul cuvantului se pronunta p
Ex: gelb
c urmat de e, i, y, se pronunta
Ex: Csar, Mercedes
ch precedat de a, o, u, au se pronunta h
Ex: Buch, machen, lachen, Woche
ch precedat de , u, eu, ei, i, , , o consoana si in terminatia chen se pronunta h urmat de
un i slab
Ex: Mdchen, ich
chs se pronunta ks
Ex: Sechs
ck se pronunta k
Ex: dick, Glocke
d la sfarsitul cuvantului se pronunta t
Ex: Abend, Pferd, Kind, Mond
ei se pronunta ai
Ex: mein, klein, nein, Kreide
eu se pronunta oi
Ex: heute, Europa, Deutschland
-el, -en, -er la sfarsitul cuvantului, litera e se pronunta scurt, fiind un sunet asemanator cu
Ex: Tafel, Trauben, Spiegel, Zimmer
Exceptii: der, wer unde litera e se pronunta e
g la sfarsitul cuvantului se pronunta k
Ex: Tag, Schmetterling
g urmat de e se pronunta ghe
Ex: gelb, gehen, geben, Geburtstag.
h la inceputul cuvantului se pronunta h
12
21:22Alexandru Ciobanu Seite 13 23.05.2017
Ex: heute, Hase, hinter, Hand
h precedat de o vocala nu se pronunta
Ex: Jahr, gehen, Kuh, Frhling
ie se pronunta i (lung)
Ex: vier, Stiefel, Papier, Dienstag
ig la sfarsitul cuvantului se pronunta ih
Ex: lustig, traurig, zwanzig, Konig
j se pronunta i
Ex: Ja, Jahr, Joghurt, Junge
se pronunta eo (legat intr-un singur sunet)
Ex: Lffel, Lwe, schn, zwlf
ph se pronunta f
Ex: Photo
q urmat de u se pronunta kv
Ex: Qudrat
s intre doua vocale sau inainte de vocala se pronunta z
Ex: Salat, lesen, September, Sommer
s la sfarsitul cuvantului se pronunta s
Ex: das, Haus, was
s inaintea de p si t se pronunta
Ex: spielen, sprechen, Bleistift, Stern
sch se pronunta
Ex: Schal, Schule, Schaf, Schnee
ss si se pronunta s
Ex: Wasser, wei, fleiig, heien
t inainte de ion se pronunta
Ex: Lektion, Deklination
tsch se pronunta ce (e se aude foarte slab)
Ex: Deutschland
tz se pronunta
Ex: Katze, Spitzer
se pronunta iu (legat intr-un singur sunet)
Ex: fnf, Stck, Zahnbrste, Kche
v se pronunta f
Ex: Vater, vier, Vogel, vor
Exceptie cuvintele de origine negermana unde v se pronunta v ,ex. November, Vase, Verb
w se pronunta v
Ex: Wasser, wer, Wolf, Winter
z se pronunta
Ex: Zimmer, zwei, zhlen, Zug
Usor? Greu? La telef. 0217602031 0720518671- 0318068461 sau adresa ciobanualexandru_2004@yahoo.com gasiti pe sussemnatul care v va
ajuta sa invatati temeinic limba germana.

In pagina urmatoare reguli de utilizare = ss =

13
21:22Alexandru Ciobanu Seite 14 23.05.2017

14
21:22Alexandru Ciobanu Seite 15 23.05.2017

DIE EINE REGEL = - SS -

Im Wrterbuch, es gibt einen Punkt fr den kurzen Vokal und eine Linie fr den langen Vokal.

Die Doppelbuchstaben ss - , man gebraucht:

- nach den kurzen Vokalen :
- Fl sse, hassen, k ssen, essen
- am Ende des Wortes:
- Fluss, Kuss, iss!
- vor einem Konsonanten:
- er musst, er isst
- im Prfix: miss
- -das Missverstndnis,- ses, - se = neintelegere
- in der unterordneten Konjunktion:dass (subordonatoare)
- Ich wei, dass er heute kommt.
Der Buchstabe - , man gebraucht:
- nach den langen Vokalen:
- Fu,Fe, Strae,Straen
- nach den Diphtongen: - au, u, eu , ei, ai
- drauen, uern, heien, zerreien.
- nu exista ca majuscula- se inlocueste cu SS

-uern = a arata, a exprima; zerreien = a rupe

Pass auf! reien, (du, er reit siehst du vor t, aber hat der Diphtong ei vor ), riss, risse.- Mit Flei und Acht
wir werden viel mehr lernen. Nach und nach wir machen Fortschritte. vergessen ,(du, er vergisst), verga,
verge, vergessen, vergiss!
Wir haben:
- ss inaintea unei consoane vergisst;
- - la sfarsitul cuvantului verga = a este lung
- ss la imperativ vergiss! sfarsit de cuvant i NU MAI ESTE LUNG.
- essen,(du, er isst), a a lung - , e, gegessen, iss!
- MERK DIR:
Anumite verbe isi schimba lungimea vocalei pe parcursul conjugarii, ca si in cazul unor substantive derivate din
verbe. Zum Beispiel:
- flieen er floss, - ist geflossen, - das Flo es, - die Fle in dictionar o subliniat deci lung.
- flieen, (du, er fliet)- de data aceasta Nu mai avem diftongi sau o vocala singura lunga- ie care este
definit ca i lung; floss, -( o scurt), flsse, geflossen, flie! = a curge.- lassen (du, er lsst), lie, liee,
gelassen,lass!
- mssen,(ich, er muss, du musst), musste, msste,gemusst = Siehst du alternanta conjugarii!
- Ich wiederhole: MERK DIR!
- ss dupa vocale scurte : - la sfarsitul cuvantului ; - inaintea unei consoane;
- das Prefix miss, und die Konjunktion dass
- dupa vocale lungi ; - dupa diftongi : au, u, eu, ei, ai,

15
21:22Alexandru Ciobanu Seite 16 23.05.2017

16