Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
Pelvisul osos,particularitati
legate de varstasi sex, date
morfometrice
Conf univ. Dr. Gogulescu Nicolae
As. Univ. Dr. Gogulescu Bogdan Adrian
Bibliografie online
1. F. Peter Lisowski, Charles E. Oxnard – Anatomical Terms And Their
Derivation
2. Jeffrey M. Gross, Joseph Fetto, Elaine Rosen – Musculoskeletal examination
3. Joseph E Muscolino – The Muscle and Bone Palpation Manual
4. Silviu Ga.briel Cioroiu – Esential in anatomie
5. Keith L Moore, Anne M. R. Agur, Arthur F Dailley – Essential Clinical
Anatomy
6. P. H. Abrahamas, R. T. Hutchings, S.C. Marks Jr – Atlas de Anatomie a omului
7. Lionel Bender, David Harding, Denis Kennedy, Gordon Lee, Steve Parker, Jamie
Stokes - Skeletal and Muscular Systems
8. Evan Matshes, Brent Burbridge, Belinda Sher, Adel Mohamed, Bernard Juurlink
– Human Osteology & Scheletal Radiology
Bibliografie Anatomie
Benninghoff, A., Anatomie Bd.1 Rauber/Kopsch, Bewegungsapparat,
Benninghoff, A., Anatomie Bd.2 Anatomie des Menschen
Bulling et al., Body Explorer, CD-ROM Speckmann von,E., Bau und Funktion
Drechsel-Buchheidt, Anatomie GK 1 des menschlichen Körpers,
Faller, A., Körper des Menschen
Sobotta, J., Atlas der Anatomie, Bd. 1,
Kopf, Hals, obere Extremitäten,
Feneis, H., Anatomisches Bildwörterbuch Sobotta, J., Atlas der Anatomie, Bd. 2,
Lippert, H., Anatomie in Frage und Rumpf, Eingeweide, untere Extremit.
Antwort. Sobotta, J., Spielend durch die
Lippert, H. , Leitungsbahnen des Anatomie 1, Lernkarten, Knochen,
Menschen Bänder, Gelenke
Lippert, H., Lehrbuch Anatomie Sobotta, J., Spielend durch die
Lippert. H., Anatomie, Text und Atlas Anatomie 2, Lernkarten, Muskeln
Lippert, H. , Anatomie am Krankenbett Waldeyer, A., Anatomie des
MacKinnon, P., Oxford Lehrbuch der Menschen Bd. 1,
klinischen Anatomie Waldeyer, A., Anatomie des
Moll, K.J., Anatomie Kurzlehrbuch Menschen Bd. 2,
Netter, Frank H., Atlas der Anatomie des Wicke, P., Atlas der Röntgenanatomie,
Menschen Wolf-Heidegger, G, Atlas of Human
Netter, Frank H., Interaktiver Atlas der Anatomy
Anatomie, CD-ROM
Bibliografie Embriologie
Drews, U. – Taschenatlas der Embryologie
Larsen, W.J. – Human Embryology
Moore, K. – Grundlagen der medizin. Embryologie
Moore, K. – Embryology
Sadler/Langmann – Medizinische Embryologie
Sinowatz – Embryologie des Menschen
Sobotta, J. – Spielend durch die Anatomie 5,
Lernkarten, Embryologie,
Hippocrate
Orientare
Orientare
Localizare
Directionare
Vederi
Scheletul axial si apendicular
.
Funcţiile Aparatului
Locomotor
Menţinerea posturii
Locomoţie
Depozitar al calciului util in menţinerea echilibrului
fosfo-calcic
Gazda maduvei hematopoetice
SCHELETUL
PARŢI
SCHELET
STRUCTURA OASELOR
Periost-foiţă conjunctivă
Os cortical (compact)
Os trabecular (spongios)
Canal medular
Măduvă (rosie si galbenă)
Vene
Artere
CARACTERISTICILE OSULUI
Cristalede hidroxiapatita
Fibre de colagen
Organizare:
Lamele osoase formate din sistem tubular
haversian
OSUL = ORGAN
COMPOZIT
Tesut osos
Tesut fibros
Tesut cartilaginos
Tesut adipos
Maduva osoasa hematopoetica
Nervi
Vase sanguine
ELEMENTE DE HISTOLOGIE
IMAGINE MICROSCOPICĂ A
OSULUI
Matricea osoasă (substanţa
intercelulară)
Componentă organică: oseină
şi osteomucoid
Componenta anorganică
(minerală): calciu + fosfor
cristale de hidroxiapatită
Celulele osoase
Osteoblaste: celule tinere,
formatoare de os
Osteocitele: celule mature, de
formă ovoidă,
Osteoclaste: celule mari, de
formă ovoidă, polinucleate,
sunt elemente osteoclazice si
osteolitice
OSUL = STRUCTURA
MACROSCOPICA
OSTEONUL = UNITATEA
MORFO-FUNCTIONALA
Vase
Nervi
Osteocite
Lamele
Canal Havers
OS SPONGIOS
aspect buretos: spaţii
delimitate de pereţi
(osoşi) numiţi trabecule,
alcatutidin lamele
osoase de tesut osos
haversian
OS CORTICAL
Ţesut osos haversian
aflat în lamelele osoase
din corticalele oaselor
(lungi, late şi scurte)
MĂDUVA OSOASĂ
Tip:
Rosie
Galben-cenusie
Rol:
Hematogen (maduva
rosie din osul copilului si
epifizele adultului)
De sustinere – umplerea
cavitatii (maduva
galben-cenusie din
diafizele adultului)
Centura pelvina
Doua oase coxale:
articulate posterior cu osul sacru (articulatia sacrailiaca)
articulate anterior intre: semifiza pelviana.
Bazinul (pelvisul) incheie terminal cavitatea trunchiului.
Osul coxal este format, prin sudarea la puberate a 3 oase:
ilium, ischium, pubis – unite prin cartilajul in Y
menajeaza gaura obturata, inchisa de membrana obturatoare
Prin fata interna contribuie la constituirea foselor iliace si a
stramtorii superioare a bazinului care formeaza limita intre bazinul
mare si bazinul mic
Pe fata lor externa si central exista o cavitate scobita prin care se
face articulatia cu capul femural.
Sacrul
Sacrum
.
Sacrum posterior
.
Sacrum lateral
.
Variabilitate: inclinarea laterala
Sacralizarea vertebrelor lombare
Spina bifida oculta
Suprafete accesorii
Accessory auricular
surface in sacrum and
its corresponding
accessory auricular
surface in ilium
Variabilitate sacru
LI-PING WU, YI-KAI LI, YU-MING LI, YING-QI ZHANG, AND SHI-ZHEN ZHONG – Variable
Morphology of the Sacrum in a Chinese Population – Clinical Anatomy 22:619–626 (2009
Coxalul
Coxalul
Osul coxal
A. Fata interna a coxalului
B. Centri de osificare ai coxalului
Elementele anatomice ale coxalului
Insertii musculare pe coxal
Pelvis – repere
.
Pelvisul in viziunea lui Gray
Gray
Definiţia bazinului
piesa centrală a corpului asemeni unui trunchi de
con
separat prin circumferinţa mare de cavitatea
abdominală
format din marele şi micul bazin separate prin
circumferinţa descrisă de liniile nenumite
constituit din:
sacru şi cele două oase coxale
articulaţiile sacro-iliace
simfiza pubiană
Caractere
dimorfism sexual pronunţat:
La bărbat bazinul este înalt şi
strâmt
la femeie: bazinul este jos şi mai
larg, cu strâmtoarea superioară
mai evazată
sacrum este partea fixă a axei
rahidiene şi constituie cu restul
bazinului baza trunchiului
Articulaţiile coxo-femurale
asigură transmiterea
tensiunilor la membrele
inferioare
Preluare
Articulaţiile sacro-iliace
Suprafeţe articulare: .
Pe partea postero-
superioară a coxalului,
suprafaţa în formă de
ureche cu concavitatea
superioară
pe sacrum: suprafaţa
complementară cu
angulare variabilă după
tipul rahidian
Orientarea globală este
de 75°
Preluare
Carcaterele articulaţiei sacro-
iliace
.
Preluare
Carcaterele articulaţiei sacro-
iliace
.
Rahis de tip dinamic cu
curburi foarte accentuate
faţeta are o angulaţie
mare deci articulaţia este
foarte mobilă, panta
sacrală este aproape
verticală iar sacrul este
aproape culcat
Preluare
Articulaţiile sacro-iliace
mijloace de unire
Capsula articulară
Ligamentele:
Intrinseci
Ventrale – întăresc manşonul capsular şi se inseră sub formă de raze
şi dorsale în trei plane
Un plan superficial subţire
Iliotransversale
Planul profund interosos
extrinseci:
Ligamentul ilio-lombaire uneşte apofizele transverse ale lui L4 şi L5 cu
creasta iliacă posterioară
Micul ligament sacro-sciatic uneşte spina sciatică cu marginea sacrului şi
coccisului
Marele ligament sacro-sciatic care uneşte tuberozitatea ischiatică cu linia de
inserţie de la coccis la spina postero+superioară
Simfiza pubiană
Suprafeţe articulare:
Ovalară cu axa mare către înapoi
şi în jos
Acoperită de cartilaj hialin
Intervalul păubian este
triunghiular cu baza anterioară
Mijloacele de unire:
Ligamentul inter-osos sau discul
articular, comparabil cu discurile
intervertebrale
ligamentele periferce: anterior,
posterior, inferior şi superior. În
jurul ligamentului inferior se
produce deflexia capului fătului la
naştere
Pe aceste ligamente se inseră
ligamentele pubovezicale şi muşchii
drepţi abdominali
Preluare
Axe şi diametre
Preluare
Poziţia sacrului în flexia forţată
a coapsei
.
Preluare
Preluare
Axe, diametre şi rotaţii
Preluare
Teorii asupra mişcărilor
bazinului
Farabeuf
Amplitudinea mişcărilor este mică (3-12mm
strâmtoarea superioară şi 15-17mm strâmtoarea
inferioară în nutaţie şi contranutaţie)
Bonnaire
axa de mişcare este centrul suprafeţelor auriculare ale
sacrului
Weisel
consideră două axe (înaintea suprafeţei pentru rotaţie
şi la distanţă pentru translaţie)
Teoria lui Farabeuf şi Bonnaire
.
Preluare
Dezechilibrarea bazinului
.
Preluare
Statica bazinului şi şoldului
.
Preluare
Solicitări la nivelul bazinului
.
Preluare
Bazin de copil
.
Colecţie Dr.Gogulescu
Coxalul
Osul coxal
A. Fata interna a coxalului
B. Centri de osificare ai coxalului
Elementele anatomice ale coxalului
Insertii musculare pe coxal
Ligamentele pelvisului
Ligamentul inghinal
It forms the base of the
inguinal canal through which an
indirect inguinal hernia may
develop.
The inguinal ligament runs from
the anterior superior iliac spine
of the ilium to the pubic tubercle
of the pubic bone. It is formed
by theexternal abdominal oblique
aponeurosis and is continuous
with the fascia lata of the thigh.
There is some dispute over the
attachments
Diametrele pelvisului
Diametrele bazinului