Curs Histologie Digestiv 2

Intestinul subtire
● cea mai lunga parte a tubului digestiv (pana la 6 m)
● diametru 2-4 cm
● prezinta 3 segmente care se intind de la orificiul piloric pana la nivelul jonctiunii ileo-cecale:
1. Duoden(de la orificiul piloric pana la flexura duodeno-jejunala)
● Reprezinta portiunea fixa
● Lumenul este mai larg decat in restul intestinului subtire
2. Jejun(flexura duodeno-jejunala pana la ileon)
● Portiune mobila, intraperitoneala
● Lungimea este mai mica de 2,5 m
3. Ileon
● Mobil
● Lungimea este mai mica de 3,5 m
Peretele intestinului este alcatuit din: mucoasa, submucoasa, musculara si tunica externa. Reprezinta o
structura adaptata pentru completarea digestiei chimice, secretie si absorbtie.Aceste adaptari se gasesc la
nivelul mucoasei si submucoasei si sunt reprezentate de: plici circulare, vilozitati intestinale, microvilli si
cripte/glande Lieberkuhn, toate acestea avand rolul de a mari suprafata de absorbtie si secretie la nivelul
intestinului subtire.

1. Plicile circulare(=valve Kerkring/conivente)

⮚ Reprezinta o proiectie a mucoasei insotita de submucoasa; sunt permanente
⮚ Sunt transversale, perpendiculare pe directia intestinului
⮚ Pot ocupa pana la 2/3 din circumferinta
⮚ Sunt in numar de aproximativ 800 si sunt vizibile macroscopic
⮚ Au o directie usor indoita spre periferie
⮚ sunt observabile la aproximativ 5-6 cm de orificul piloric, foarte dense in duodenul distal si jejunul
proximal. DISPAR IN ILEONUL TERMINAL!!!(ultimul metru)
⮚ maresc suprafata de contact de cca 3 ori

2.Vilozitatile intestinale
⮚ reprezinta evaginari ale peretelui(doar mucoasa) spre lumen
⮚ axul lung al vilozitatii este paralel cu axul lung al intestinului
⮚ sunt permanente, dau senzatia de suprafata catifelata
⮚ SUNT CARACTERISTICE INTESTINULUI SUBTIRE🡪dispar in apropierea valvei ileo-cecale
⮚ variaza dpdv al:
● inaltimii-scade dinspre duoden spre ileon
● numarului-scade la nivelul ileonului
● aspectului morfologic(la nivelul duodenului are aspect de frunza-sunt inalte, latite cu varf
tesit; jejun-digitiforme; ileon-aspect de tufa=>mai joase, initial inguste si apoi se latesc)
⮚ maresc suprafata de contact a mucoasei intestinale de cca 10 ori
 ⮚ structura:
● ax conjunctiv care este acoperit de epiteliu simplu cilindric si care este bogat celular,
continand celule conjuctive proprii(predomina fibroblastele si miofibroblastele) si celule
migrate(limfocite, plasmocite, eozinofile, macrofage)
● contine elemente vasculare sangvine si limfatice: una sau mai multe arteriole(in functie de
dimensiunea vilozitatii), retea de capilare fenestrate, venula/e si un capilar limfatic de tip
terminal(=vas chilifer central) ce contine un lichid laptos datorita concentratiei mari de lipide
● fibre musculare netede desprinse din musculara mucoasei, cu axul lung paralel cu axul
vilozitatii(muschi vilozitar Brucke)
● fibre nervoase amielinice din plexul submucos Meissner

⮚ CHILIFERUL CENTRAL ESTE GREU OBSERVABIL IN MO, DOAR CAND ESTE DILATAT!
⮚ prezinta 2 populatii celulare contractile: miofibroblaste (cu axul lung perpendicular pe axul
vilozitatii) si celule musculare netede(dispuse longitudinal). Activitatea contractila a acestor celule
este independenta de activitatea mucoasei. Vor asigura contractii ritmice(aproximativ
6/minut)=>pompa care faciliteaza deplasarea moleculelor absorbite catre elementele vasculare
⮚ Mentinerea integritatii vilozitatilor este obligatorie pentru absorbtia propice
⮚ O afectiune ce vizeaza direct vilozitatile este boala celiaca(=enteropatia glutenica)
● debuteaza in copilarie, de obicei in primul an de viata
● reprezinta o leziune a vilozitatilor din jejun ce se latesc si se tesesc, celulele fiind mai scunde
● este cauzata de intoleranta la o proteina din gluten (gliatina)
● se considera ca se datoreaza unei carente enzimatice; gliatina neclivata cauzeaza reactie
imunologica=>afectarea vilozitatilor
● se caracterizeaza prin dureri abdominale si sindrom de malabsorbtie cu scaune frecvente si
abundente ce vor duce la scaderea in greutate si astenie
● LEZIUNILE SUNT REVERSIBILE! 🡪in absenta gliatinei, mucoasa isi revine la normal

3.Microvilii
⮚ sunt specializari ale polului apical al enterocitului , contribuie la formarea platoului
striat(microvili+glicocalix gros)
⮚ in ME: progresie membranara insotita de citoplasma apicala pe un ax format de filamente de actina
(bandeleta vilara de actina) (vezi curs prelungiri Biocel+sem I)
⮚ in jur de 3000/celula, maresc suprafata mucoasei de cca 20x

In total: plici 3x
vilozitati 10x => suprafata mucoasei se mareste de 600 ori(aproximativ
200 m2)
microvili 20 x

4.Glandele Lieberkuhn
⮚ invaginari simple, tubulare, drepte
⮚ nu sunt foarte lungi deoarece peretele intestinal este relativ subtire
⮚ se intind de la epiteliul mucoasei pana la musculara mucoasei(dar nu o perforeaza!)
⮚ criptele se deschid intre bazele a 2 vilozitati intestinale
Mucoasa
o este alcatuita din epiteliu, corion si musculara mucoasei
1. Epiteliul-simplu, cilindric, contine o mare varietate de celule

o enterocitele sunt celule absorbante. Predomina in epiteliul de suprafata, dar se pot localiza si la
nivelul criptelor. Sunt celule inalte, cilindrice, cu nucleu mic si oval spre polul bazal. Citoplasma este
moderat bazofila. La nivel apical se observa platoul striat (microvili+glicocalix gros).
o La ME (vezi pg 538 Ross) se observa mitocondrii dispuse in intreaga citoplasma, dar concentrate in
mod special la polul apical unde vin in raport cu profiluri extinse de REN. Se mai observa si aparat
Golgi (supranuclear), RER (sub si supranuclear) si granule de secretie. Intre enterocite se realizeaza
complexe jonctionale(zonula occludens, zonula adherens, desmozomi in portiunea apicala a
membranei laterale). In partea inferioara, mb se plicatureaza=>spatii intercelulare cu rol important
in absorbtia apei, ionilor si a lipidelor. La nivelul polului bazal, prezinta enzime de transport(ex: Na/K
ATP-aza).
o Enterocitele sintetizeaza o serie de enzime digestive ce vor fi exocitate la polul apical si vor ramane
cantonate la nivelul glicocalixului unde se va realiza absorbtia prin procese de difuziune sau alte
mecanisme de transport. Enterocitele au un rol important in transportul lipidelor prin formarea
chilomicronilor. Pe seama AG cu lant lung de atomi de C si a monogliceridelor (absorbiti in aceasta
forma dupa actiunea enzimatica a lipazei asupra trigliceridelor de la nivelul lumenului intestinal) se
vor resintetiza trigliceride ce se vor asocia cu molecule proteice formandu-se astfel chilomicronii.
Chilomicronii impachetati in vezicule golgiene vor fi exocitati pentru a fi preluati de catre chiliferul
central.

o celulele caliciforme se gasesc in epiteliul de suprafata si la nivelul criptelor Lieberkuhn. Numarul lor
creste progresiv dinspre duoden spre ileon. Ele secreta mucus ce se depune la suprafata epiteliului
formand o pelicula protectoare impotriva potentialului efect citolitic al enzimelor digestive si
impotriva aderarii florei rezidente la epiteliu. Ultrastructural se constata o aglomerare de vezicule cu
mucina la polul apical al celulei.

o celulele Paneth nu sunt prezente la toate speciile. Sunt localizate la nivelul criptelor, in partea
profunda. Provin din celule stem, diferentierea lor facandu-se la baza glandelor(dupa 4 saptamani
dispar prin apopoptoza). La MO se observa o polaritate tinctoriala(la polul bazal-bazofila si la polul
apical-acidofila)🡺Sunt celule implicate in sinteza si secretie de proteine. Ultrastructural se observa
un continut mare de lizozomi si vezicule cu continut electronodens inconjurate de un halou clar
polizaharidic. Contin lizozim si defensine. Au proprietati fagocitare(bacterii, protozoare), continand
si IgA=>rol in reglarea florei intestinale.

o Celule M(microfolds) sunt localizate la nivelul epiteliului de suprafata in acele zone in care la nivelul
corionului se gaseste tesut limfoid nodular(solitar sau in agregate). Sunt enterocite modificate unde
microvilii sunt inlocuiti de mici plicaturari ale membranei. Corpul lor este evaginat; la polul bazal
este adanc scobit, la acest nivel patrunzand limfocite si celule dendritice ale tesutului limfoid
adiacent.
 o Au rol in transportul antigenelor pe care le preiau din lumen si le aduc la nivelul corionului
=>implicate in raspunsul imun local. Captarea Ag se face prin endocitoza , le transporta in vezicule si
le exociteaza in spatiul adiacent polului bazal unde se afla celule dendritice ce vor prezenta Ag
limfocitelor=>activarea limfocitelor. Plasmocitele produc preponderent IgA care e descarcata in
corion sub forma de dimeri(monomeri uniti printr-un lant J). La nivelul polului bazal al enterocitului
exista receptori pentru acesti dimeri-vor fi endocitati si transportati catre polul apical unde vor fi
eliberati dupa clivarea de o parte a receptorului. Alaturi de dimer va ramane ramane partea
extracelulara a receptorului ce se va denumi componenta secretorie=> in lumen va exista IgA
secretorie(componenta secretorie protejeaza IgA de digestia proteica)

o celulele endocrine sunt componente ale sistemului neuroendocrin difuz(SNED). Fac parte din axa
gastroenteropancreatica. Sunt localizate profund la nivelul glandelor, dar se pot gasi si in epiteliul de
suprafata. Cele mai multe tipuri de celule endocrine se gasesc la nivelul intestinului subtire(aici sunt
si cea mai mare parte a lor dpdv numeric). Ele sintetizeaza si secreta mesageri chimici endo- si
paracrini. Sunt de 2 tipuri: deschis(la nivelul epiteliului de suprafata) si inchis (la nivelul criptelor).
Vezi prezentare pentru produsi de secretie si distributie!

o celulele stem nediferentiate sunt localizate la nivelul glandelor Lierberkuhn. La MO se pot observa
doar in timpul procesului de mitoza. Pentru a fi observate la ME se foloseste timidina tritiata.
Reprezinta o sursa de innoire, se pot diferentia in toate celulele enuntate mai sus. Pe masura ce se
diferentiaza, migreaza in directia corespunzatoare celulei pe care o va forma(exceptie: celula
Paneth)=>celule migrate.Epiteliul are un turn-over rapid, la 6 zile fiind inlocuite toate celulele.

2.Corion-contine:
o glande Lieberkuhn-simple, tubulare, drepte
o teaca fibroblastica pericriptala(rol de protectie)-se gaseste langa membrana bazala a epiteliului
glandei. Fibroblastele se divid, migreaza la suprafata epiteliului, sufera modificari fenotipice si se
transforma in macrofage.
o tesut limfoid difuz si nodular.Nodulii de regula sunt mari, solitari, se pot extinde si in submucoasa.
La nivelul ileonului, ei au o dispunere caracteristica, sub forma de agregate si se numesc placi Peyer.
Placile Peyer se afla pe peretele opus insertiei mezenterului. Sunt aproximativ 30-40 de placi,
fiecare continand minim 10 foliculi.

3.Musculara mucoasei-similara tunicii musculare

Submucoasa
La nivelul duodenului (la om doar in partea lui superioara), contine glande Brunner (glande
compuse tubulare mucoase). Mucusul produs este drenat in glandele Lieberkuhn si rareori in lumen.Contin
si celule endocrine apartinand SNED (sistem neuroendocrin difuz) producand EGF. Produc mucus alcalin
care contribuie la neutralizarea aciditatii chimului gastric si creaza un mediu necesar actiunii enzimelor
pancreatice.
Musculara
Formata din 2 straturi de musculatura netede intre care se gaseste plexul mienteric Auerbach.

Seroasa
Este prezenta pe tot traseul intestinului subtire cu exceptia partii posterioare a duodenului, la acel
nivel localizandu-se adventice, nu seroasa.

Intestinul Gros
● are o lungime de 1.5 m si un diametru de 6-7 cm
● este alcatuit din:
▪ cec+apendice
▪ colon ascendent, transvers, descendent, sigmoid
▪ rect(de la jonctiunea recto-sigmoidiana pana la orificiul anal);rectul propriu zis se
intinde pana la diafragma pelvina si are o lungime de 12 cm; inferior se continua cu
canalul anal ce are o lungime de 3-4 cm
● are o structura adaptata pentru absorbtie de apa si ioni, secretie de mucus cu rol lubrifiant care
asigura inaintarea produsilor neabsorbiti digerati care alcatuiesc materiile fecale. Canalul anal nu
respecta intru totul aceasta organizare.

Mucoasa intestinului gros (cu exceptia canalului anal)

● nu prezinta plici
● nu prezina vilozitati
● suprafata este neteda
● prezinta 2-3 pliuri transversale la nivelul rectului(plici semilunare Houston)

1.Epiteliul de acoperire-simplu cilindric

o prezinta aceleasi tipuri celulare ce se gasesc si la nivelul intestinului subtire
o celulele absorbante se numesc colonocite
o celulele cu rol in aparare au distributie restransa(ex: celulele Paneth se gasesc in cec si
apendice)
o turnover-ul celular este rapid, in 6 zile inlocuindu-se toate celulele

o colonocitele sunt localizate in epiteliul de suprafata(majoritatea) si la nivelul glandelor

Lierberkuhn. La nivelul epiteliului de suprafata , pana in apropiere de rect, raportul
colonocite:celule caliciforme este de 4:1. In apropierea rectului, cele 2 tipuri celulare se
gasesc in proportii egale urmand ca la nivelul rectului, raportul sa se inverseze. Colonocitele
prezinta si cateva particularitati-au microvilii mai scurti,deci platoul striat este mai subtire si
placa terminala mai slab reprezentata. De asemenea, prezinta glicocalix, dar nu au enzime
digestive. Intre colonocite exista un spatiu intercelular foarte bine reprezentat cu rol in
absorbtia de apa, ioni si acizi grasi. In zona colonului proximal, colonocitele pot resintetiza
TG si forma chilomicroni.

o celulele caliciforme sunt mai numeroase decat in intestinul subtire. Se gasesc in numar mai
mare la nivelul glandelor decat la suprafata. Dupa cum am mentionat, predomina la nivelul
rectului, au rol in sinteza mucusului, avand un numar mic de granule de mucina dar
 concentrat la nivel apical. Sinteza crescuta este insotita de sinteza continua, depozitarea fiind
deci redusa.

2.Corion
o prezinta cripte, este gros=> glandele sunt mai lungi si mai dese decat la nivelul intestinului
subtire
o numar glandelor creste spre zona rectala
o exceptie:apendicele-glandele sunt mai putine, grupate, scurte datorita tesutului limfoid
adiacent
o tipurile celulare sunt cele care se gasesc si la nivelul intestinului subtire.Totusi, la acest nivel,
numarul celulelor caliciforme este mult mai mare, iar numarul de celule endocrine este
scazut.
o exista o populatie bogata de fibroblaste, teaca fibroblastica pericriptala fiind mai groasa, iar
numarul de macrofage fiind crescut.
o exista un strat subepitelial alcatuit din fibre de colagen si PG(imediat sub membrana bazala)
cu rolul de a regla rata de difuziune a moleculelor absorbite. Stratul are maxim 5 microni.
o tesutul limfoid este bine reprezentat sub forma de foliculi limfatici mari, solitari, care se
extind in submucoasa si eclipseaza/penetreaza musculara mucoasei. La nivelul apendicelui
se observa o coroana de noduli limfoizi, in special intre 10 si 40 de ani. Sub 10 ani nu este
vizibila, iar dupa 40 de ani, tesutul limfoid se restrange si este inlocuit de tesut conjunctiv.

3.Musculara mucoasei

Submucoasa
o foarte bine vascularizata cu vase sangvine, nu si limfatice
o la nivelul cecului si colonului se observa numeroase adipocite

Musculara
o este alcatuita din 2 straturi de musculatura neteda intre care se afla plexul mienteric
Auerbach
o este subtire la nivelul apendicelui
o stratul longitudinal se condenseaza in 3 tenii la nivelul cecului si al colonului (2 tenii la nivelul
colonului sigmoid)
o intre tenii NU este absent complet stratul longitudinal (este alcatuit dintr-un strat fin de fibre
musculare netede longitudinale)
o fascicule musculare ce provin din tenii penetreaza stratul intern circular la intervale
neregulate🡪 aceste aparente discontinuitati in musculara permit segmentelor colonului sa
se contracte independent🡪astfel, se formeaza haustrele

Tunica externa
o apendicele, cecul, colonul transvers si sigmoid prezinta seroasa
o partea P a colonului ascendent si a colonului descendent si tot rectul prezinta adventice
o la nivelul colonului, de-a lungul teniilor se observa mase de tesut adipos alb ce se numesc
apendici epiploici/ciucuri epiloici(nu au semnificatie functionala)
Canalul anal
Mucoasa
o prezinta 3 zone: 1.colorectala(1/3 superioara)
2.de tranzitie(in 1/3 mijlocie)
3.scuamoasa (in 1/3 inferioara)
Zona colorectala
o la acest nivel exista 8-10 pliuri longitudinale(coloane anale Morgagni), mai proeminente in
copilarie. Pliurile alterneaza cu depresiuni=>sinusuri anale. In partea profunda a sinusurilor anale
se gasesc pliuri transversale-valve anale. Toate acestea formeaza linia pectinee
o mucoasa este asemenatoare cu cea a intestinului gros
o corionul prezinta glande Lieberkuhn si este bogat in tesut limfoid. La acest nivel se gasesc si glande
anale (sunt glande mucoase) simple tubulare ramificate ce se deschid la nivelul sinusurilor anale(in
orificiul criptelor anale). Obstruarea canalelor de excretie va conduce la formarea de chisturi
perianale
o prezinta musculara mucoasei
o GLANDELE ANALE SE POT INTINDE PANA LA NIVELUL MUSCULAREI MUCOASEI

Zona de tranzitie
o in aceasta zona, epiteliul simplu cilindric se va continua cu epiteliu pavimentos keratinizat
o dispar glandele Lieberkuhn din corion si musculara mucoasei
o tesutul limfoid este prezent
o tranzitia este brusca=>zona cea mai susceptibila leziunilor canceroase

Zona scuamoasa
o epidermul este moderat keratinizat
o dermul prezinta elementele sale caracteristice: glande sebacee, foliculi pilosi, glande sudoripare
o in jurul orificiului anal sunt prezente glandele circumanale cu secretie apocrina care functioneaza
de la pubertate sub controlul hormonilor sexuali

Musculara
o stratul circular va forma sfincterul anal intern
o musculatura pelvina va forma sfincterul anal extern
o intre ele se va dispune stratul longitudinal