LP DIGESTIV (complet)

Tehnici de examinare 1. explorari radiologice

2. explorari imagistice
EXPLORARI RADIOLOGICE
1. Explorari radiologice standard
- segmentele tubului digestiv (TD) nu pot fi explorate direct pt ca nu
determina contrast natural cu organele din jur
- explorarea abdomenului fara substanta de contrast = examen
radiologic pe gol
-explorarea cu substanta de contrast
-sulfat de Ba chimic pur = substanta de contrast pozitiv
-contrast negativ aer si potiuni gazogene
-ex in dublu contrast= contrast pozitiv+contrast negativ
-administrarea de contrast- anterograd/ retrograd
2. Explorarea CT
3. Angiografia
EXPLORARI IMAGISTICE
1. Echografia
2. Scintigrafia
3. IRM
Modificari de tip functional: tonus / kinetica / secretie / umplere-evacuare(=tranzit)
Modificari de tip oraganic: pozitie /mobilitate/ dimensiune/ contur/ forma/ relef de
mucoasa
Radioscopia foarte iradianta/ in special pt modificari functionale
Radiografia
Explorare esofag- stomac duoden= concomitent, cu substanta de contrast per os = ex
eso-gastro- duodenal
a. in strat subtire evidentiaza relieful mucoasei
b. in semirepletie foloseste compresia dozata/ deformeaza pliuri, dar
evidentiaza leziuni mici
c. in repletie completa pt forma, pozitie, dimensiuni, mod de evacuare

-pt esofag incidente OAS si OAD

- pt peristaltica se folosesc decubit dorsal OAD/ decubit ventral OPS
- in repletie banda opaca, cu latime de 2-3 cm
- in strat subtire se evidentiaza conturul esofagului si 2-4 pliuri longitudinale
- pt stomac ortostatism in fornix e menisc orizontal
- decubit dorasl fornixul se umple cu Ba / antrul se goleste de Ba si se umple
cu aer
- decubit ventral in fornix exista si aer si Ba, fara menisc orizontal
- in decubit portiunea verticala se scurteaza/ unghiul gastric se sterge
- pt duoden in decubit dorsal la nivelul portiunii orizontale exista pensa aortomezenterica
-pt intestinul subtire contrast per os/ administrezi contrast pana la opacifierea cecului
- pt intestinul gros irigoclisma/ repletie completa/ examenul dupa evacuare=
mucografia /examenul in dublu contrast = proba Fischer lizereu de siguranta
Anatomie radiologica

Esofag conduct musculomembranos intre faringe si stomac/ lungime aprox 25 cm/ C6

(cartilaj cricoid)- T11 (cardia)
- 4 stramtori : faringo-esofagiana=gura esofag=gura Killian/ aortica( la nivel T4)/
bronsica/ diafragmatica (T10)
- 4 portiuni : cervicala/ toracala/ diafragmatica/abdominala

Stomac portiune verticala= fornix+corp gastric/ portiune orizontala = antru+canal

piloric+pilor/ unghi gastric (totdeauna ascutit)/ sinusul gastric ( corespondent unghi
gastric pe marea curbura)/ 2 fete (ventrala si dorsala)/ 2 curburi (marea si mica curbura)
- cardia T10-T11
- mucoasa gastrica in fornix- pliuri cerebriforme
- in corp pliuri paralele cu mica curbura/ perpendiculare pe
marea curbura (aspect dintat)

Duoden- D1= bulbul duodenal 2 margini (sup/inf)/ 2 fete (ventrala si dorsala)/ 2

recesuri (sup si inf)
D2 = duoden descendent
D3 = duoden orizontal
D4 = duoden ascendent (pana la flexura duodeno-jejunala= unghiul Treitz)

Jejun+ileon - anse jejunale orizontale/ in partea sup stanga a abdomenului,

infragastric
- anse ileale verticale/ in partea inf dreapta a abdomenului, de obicei in
pelvis
- mucoasa jejunului si D2-4- aspect in frunze de feriga
- mucoasa ileala are pliuri longitudinale

Intestin gros- cec, colon( asc, transvers, desc, sigmoid), rect

- colon asc, transvers, desc prezinta haustre

- cec, colon asc, colon desc fixe- fascia lui Toldt
- colon transvers mezou

MODIFICARI RADIOLOGICE ELEMENTARE

Modificari radiologice elementare functionale
1. Modificari de TONUS: hipertonie/ hipotonie/ atonie/ spasm
- in hipertonie-segmentul se scurteaza si isi reduce calibrul
- in hipotonie- segmentul se alungeste si diametrul regiunii verticale stomac e mai
mare decat diametrul regiunii orizontale
2. Modificari de KINETICA: hiperkinezie (=hiperperistaltism)/
hipokinezie(hipoperistaltism)/ akinezie
3. Modificari de SECRETIE: in stomac hipersecretia face imposibila ex in strat
subtire/ Ba SO4 se aglomereaza in particule asemanatoare fulgilor de zapada
4. Modificari de UMPLERE +EVACUARE= TRANZIT
Modificari radiologice elementare morfologice
1. Modificari de POZITIE: ptoza/ ascensiunea/ impingerea/ tractiunea/ torsiunile
2. Modificari de MOBILITATE: diminuare/ aparitia mobilitatii
3. Modificari de DIMENSIUNE: cresterea lungimii (dolicosegmente)/ cresterea
calibrului ( megasegmente)/ reducerea lungimii (brahisegmente)/ reducerea
calibrului ( stenoza)
STENOZA BENIGNA: a. De obicei lungime mare
b. unice/multiple
c. axiale(prin afectare circumferentiala a peretelui)
d. contur regulat sau fin neregulat
e. e progresiva, in palnie
f. pliurile mucoasei nu se intrerup la nivelul stenozei, dar pot
fi modificate
STENOZA MALIGNA: a. De obicei lungime mica
b. de obicei unica
c. excentrica
d. contur totdeauna neregulat
e. este brusca,; apar pinteni maligni

f. pliurile mucoasei se intrerup la nivelul stenozei

g. pot asocia alte semne de malignitate:imaginea de semiton/
rigiditatea
4. Modificari de CONTUR: amprenta/ neregularitati/ ancosa/ incizura/ intreruperea
conturului/ rigiditatea (totdeauna fara peristaltica la acest nivel-scandura pe
valuri)/ plusuri de umplere (imagini aditionale) si minusurile de umplere
(lacunele)
PLUSURI DE UMPLERE( imagini aditionale)
1. Diverticuli: - de pulsiune: defect de musculara prin care se angajeaza mucoasa/
rotund-ovalari/ contur bine precizat/ colet mai ingust ca punga diverticulara/
neomogen in caz de diverticulita
- de tractiune: forma triunghiulara/ contur regulat, bine precizat,
rectiliniu/ baza larga de implnatare (se evacueza complet)
2. Spiculi
3. Nise: traduc ulceratie/ comunica cu lumenul organului cavitar/ ortograd (opacitate
inconjurata de transparenta= edemul din jur; spre nisa converg pliuri de mucoasa)/
incidenta perpendiculara iese din contur= benign sau incastrata in contur= malign
NISA BENIGNA a. Proemina din conturul lumenului digestiv
b. suprafata e mai mica decat profunzimea
c. unica sau numar redus
d. pliurile converg spre ea aspect stelat
NISA MALIGNA a. Incastrata in contur, nu proemina
b. suprafata e mai mare decat profunzimea
c. e situata in lacuna
d. in jur pliurile sunt intrerupte
MINUSURI DE UMPLERE (lacunele)
LACUNELE BENIGNE a. Unice/ multiple
b. dimensiuni variabile
c. totdeauna contur regulat, bine precizat
d. pliurile din jurul lacunei pot fi normale sau impinse (pot
prezenta ulceratii aspect de inel cu pecete
e. nu intrerupe pliurile
f. poate prezenta pedicul
g. forma rotunda sau rotund-ovalara
LACUNELE MALIGNE a. Unice (rareori multiple)
b. dimensiuni variabile

c. contur neregulat, partial sters, anfractuos

d. pliurile sunt intrerupte
e. forma anfractuoasa
f. pot exista ulceratii nisa in lacuna
g. poate asocia alte semne de malignitate: pinteni maligni/
imagine de semiton/ rigiditate
5. Modificari de FORMA
6. Modificari ale RELIEFULUI DE MUCOASA: hipertrofie pliuri/ atrofie pliuri/
disparitia pliuri/ intrerupere pliuri/ convergenta pliuri/ dezorganizare pliuri